Schimbări majore în Politica Agricolă Comună

Comisia Europeană (CE) a propus un buget aferent perioadei 2028-2034 în valoare de 2.000 de miliarde de euro. Chiar dacă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a caracterizat ca fiind „cel mai ambiţios buget propus vreodată”, propunerea a primit numeroase critici în special cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune, care ar urma să fuzioneze cu fondurile de coeziune.

Bugetul general al UE pentru 2028-2034, „cel mai ambițios propus vreodată, mai flexibil şi mai transparent” în viziunea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi de 2 trilioane de euro, mai mare decât cel anterior, însă vine la pachet cu noutăţi.

Una dintre modificările majore care au generat reacţii negative încă de când au fost enunțate este fuziunea a două mari direcţii bugetare: Politica Agricolă Comună (PAC), care include subvențiile pentru agricultori, şi fondurile de coeziune. Acest pilon va avea alocate 865 de miliarde de euro, din care 300 de miliarde de euro vor fi direcţionate pentru sprijinirea veniturilor agricultorilor, după cum a enunţat preşedinta CE.

Sindicaliştii europeni au reacţionat, spunând că propunerea „este o provocare”. „Dacă acest mesaj nu a fost auzit, vom reveni”, a ameninţat, potrivit news.ro, Arnaud Rousseau, liderul FNSEA, primul sindicat agricol francez.

Parlamentarii europeni se opun, de asemenea, proiectului înaintat de CE. Românul Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), raportorul acestui buget, a declarat că „România ar putea fi serios afectată de noua propunere de buget multianual prezentată de CE”.

„Comisia propune o nouă abordare pentru Politica Agricolă Comună și politica de coeziune: să existe un plan național pentru fiecare stat membru și fiecare guvern să decidă ce sumă alocă fermierilor. Aceasta ar duce la o concurență neloială între aceleași categorii de beneficiari din diferite state membre”, explică Mureșan, citat de news.ro.

Mai mult, Mureşan susţine că abordarea propusă de CE „riscă să producă o canibalizare între statele membre și chiar între domenii de investiții esențiale din interiorul fiecărei țări, cum ar fi între fermieri și școli sau spitale”. Acest tip de descentralizare ar pune în pericol „coerența și echitatea politicilor europene”.

În opinia ministrului agriculturii, Florin Barbu, fermierii au nevoie de finanţare flexibilă, adaptată situaţiilor din teren, fără presiuni birocratice inutile, pentru a-şi canaliza energia pe realizarea de producţii bune.

„Susţin demersul asociaţiilor de fermieri care au lansat o petiţie pentru menţinerea actualei forme pentru finanţarea agriculturii, pentru că sunt adeptul colaborării strânse între fermieri şi autorităţi”, a subliniat şeful MADR pe pagina de socializare. Petiţia poate fi semnată online. (O.N.)