Agricultura contribuie cu 4-5% la Produsul Intern Brut, iar dacă se iau în calcul şi industria alimentară şi sectoarele conexe, ponderea în economie depăşeşte 10%, se arată în „Carta Albă a
Soluții regionale pentru reducerea tarifelor la energie
România plăteşte cel mai mare preţ le energie în raport cu veniturile populaţiei, iar provocarea este de a găsi o soluţie pentru scăderea tarifului, afirma săptămâna trecută ministrul energiei, Bogdan Ivan. Despre preţul energiei electrice și interconectarea regională, care ar relaxa această piață, s-a discutat luni la reuniunea Grupului la nivel înalt pentru conectivitatea energetică în Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC), la care au participat comisarul european pentru energie și miniștri de resort din 17 state.
Reuniunea de luni, desfășurată în prezența comisarului pentru energie, Dan Jorgensen, a adus la aceeași masă 17 miniştri ai energiei din țări care se confruntă cu aceleași provocări ca și România: un preţ foarte ridicat al energiei electrice, un preţ moderat al gazelor naturale, dar lipsit de predictibilitate, potrivit ministrului român de resort, Bogdan Ivan. Discuţiile au abordat integrarea şi diversificarea pieţelor, dar şi accelerarea proiectelor de infrastructură energetică şi conectivitate ca modalităţi de a reduce preţul la energie. Din CESEC (Central and South-Eastern Europe Energy Connectivity) fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Slovenia și țări non-UE din regiune: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Ucraina.
Ministrul român a declarat, după întâlnire, că România îşi asumă rolul de integrator şi lider în regiune pentru a realiza, împreună cu celelalte țări, o strategie comună pe care să o pună pe masa Comisiei Europene pentru viitorul exerciţiu financiar al UE, cu linii de finanţare pentru capacităţi de producţie a energiei electrice hidro, gaz şi nuclear și pentru reţele de transport şi distribuţie a energiei şi a gazelor. „În acelaşi timp, vorbim despre un proiect extrem de important şi strategic pentru furnizarea de gaze naturale în regiune, şi anume coridorul vertical pe care îl dezvoltăm împreună cu partenerii noştri din SUA”, a mai spus Ivan.
La rândul său, comisarul european a afirmat că una dintre concluziile reuniunii este aceea că Europa de Sud-Est ar avea mai multe beneficii dacă ar fi mai interconectată. „În trecut, Mecanismul pentru Interconectarea Europei în domeniul energiei a oferit sprijin pentru proiecte similare. Acum am decis să creştem această finanţare în cadrul următorului cadru financiar multianual, de cinci ori, de la mai puţin de 6 miliarde de euro până la aproape 30 de miliarde. Este o dovadă a faptului că la nivelul Comisiei suntem foarte dispuşi să ajutăm proiecte de acest fel”, a spus Dan Jorgensen, potrivit Agerpres.
În cadrul vizitei pe care a întreprins-o la Bucureşti, comisarul Dan Jorgensen a mai avut întrevederi bilaterale cu prim-ministrul Ilie Bolojan și cu responsabili din ANRE, Transgaz și Transelectrica și a vizitat Dispecerul Energetic Naţional. (C.Z.)





