Tipărirea primului timbru poştal din istorie, la 1 mai 1840, a revoluţionat comunicaţiile. Avea inscripţionat portretul din profil al reginei Victoria (1819-1901) pe fundal negru şi valora un penny, de unde şi
145 de ani de la înființarea Băncii Naționale
Banca Naţională a României (BNR) a împlinit, în 17 aprilie, 145 de ani de la înfiinţare, odată cu publicarea în „Monitorul Oficial” nr. 90, din 17/29 aprilie 1880, a Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc: o treime aparţinea statului şi două treimi particularilor, conform bnro.ro. În vara aceluiaşi an, ministrul de finanţe Ion I. Câmpineanu a devenit primul guvernator al băncii, după ce Eugeniu Carada, considerat fondatorul BNR, a refuzat funcţia, dar a acceptat, în 1882, să fie director, funcţie pe care a ocupat-o până la moartea sa, în 1910. Operaţiunile propriu-zise ale Băncii Naţionale au început la 1 decembrie 1880 având patru agenții regionale: la Iași, Galați, Brăila și Craiova. Primele bancnote proprii sunt imprimate în 1881, în atelierele nou-înființate ale băncii.
Într-un articol postat pe Linkedin, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al instituției financiare, subliniază că BNR este „a 16-a bancă centrală din lume în ordinea înfiinţării, dintre cele aproape 200 existente astăzi. La 145 de ani distanţă, trecută prin două războaie mondiale, un jaf rusesc, dictatură (şi jaf) comunistă, revoluţie, ani dificili de tranziţie, crize economice şi multe alte încercări, BNR rămâne, poate mai mult decât oricare altă instituţie românească, un simbol al continuităţii, al profesionalismului şi al stabilităţii”, a mai scris oficialul BNR.