În duminica din 10 noiembrie 1940, ora 3:39, România era zguduită de cel mai puternic cutremur, ca energie eliberată, din secolul al XX-lea. Seismul a avut magnitudinea de 7,7 pe scara Richter, intensitate IX pe
11 Noi, 2025
160 de ani de la prima lege a poștei și telegrafului
La 3/15 decembrie 1865, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) promulga Legea de organizare a Serviciului de poştă şi telegraf, numindu-l în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului pe belgianul Cezar Librecht, scrie Agerpres, citând volumul „Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, 2003). Legea unifica serviciile poştale şi serviciile telegrafice din Ţara Românească şi Moldova și era una din reformele lui Cuza care urmăreau modernizarea Principatelor Române şi unificarea administrativă.
Serviciul de poştă intrase în administraţia statului încă din 1862, cu o Direcţie Generală a Poştelor la București. Prima emisiune de mărci poştale, „cap de bour”, a fost pusă în circulaţie în Moldova, în 1858. În 1862 au fost emise noi timbre cu stemele ambelor Principate - capul de zimbru şi vulturul -, fiind fixat un tarif uniform de francare a corespondenţei.
Cât priveşte telegraful, rețeaua care număra, în 1859, numai 12 staţii şi 834 km de linii s-a extins rapid ajungând, în 1863, la 46 de stații și 2.874 km de linii. Acest progres se explică prin nevoia lui Cuza de a avea o legătură rapidă şi directă cu administraţia din teritoriu, scrie istoricul Constantin C. Giurescu în lucrarea „Viaţa şi opera lui Cuza Vodă” (Ed. Ştiinţifică, 1966). În 1871, a intrat în vigoare o nouă lege a poştelor şi telegrafului, iar în 1874 s-a înfiinţat „Biroul statistic al poştelor şi telegrafelor”.
