Biserica boierească de la Corbii Mari-Vlaşca la 1900

La 10 km sud-vest de frumosul palat brâncovenesc de la Potlogi, pelerinul poate cerceta Biserica "Sf. Treime" de la Corbii Mari, ridicată probabil în apropierea curţii boierilor Corbeni. La prima înfăţişare pare a fi un lăcaş din secolul al XVI-lea, însă pisania de la mijlocul secolului al XVIII-lea ne spune că a fost construit de Dumitraşcu Corbeanu şi soţia sa, Tudosca, în vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu. Ctitorii nu sunt boieri oarecare, mai ales că izvoarele istorice, precum cronicile, vorbesc despre bogatul boier Corbeanu, care împreună cu a sa soţie "umbla cu intrigi la Ţarigrad" pentru a-l detrona pe Brâncoveanu. Dincolo de politica dusă împotriva domnitorului, cei doi au construit o frumoasă şi impunătoare biserică, care respectă stilul arhitectonic consacrat, cu cele trei încăperi specifice unui lăcaş de cult ortodox, în formă de cruce, cu un zid despărţitor între naos şi pronaos. Pronaosul are o formă patrulateră, deasupra fiind zidită o turlă cu rol de clopotniţă, la care se ajunge pe o scară în formă de melc, situată în partea de nord-vest. Boierul Dumitraşcu Corbeanu nu a mai apucat să zugrăvească biserica. Această datorie a revenit nepoatei sale, Maria, ultima descendentă a marii familii boiereşti, căsătorită cu un grec, clucerul Zamfira din "Cuciuc-chioi", care a zugrăvit biserica de la Corbii Mari în vremea domniei lui Nicolae Mavrocordat. La 1900, pe peretele de apus se vedea tabloul ctitorilor, înveşmântaţi în îmbrăcăminte scumpă, care reflecta poziţia socială a boierilor Corbeni. Tot la începutul secolului trecut se mai păstrau fragmente din catapeteasma frumos lucrată în lemn, în stil brâncovenesc. La 1909, Biserica "Sf. Treime" din Corbii Mari era lăcaş parohial cu 380 de familii şi 1.900 suflete, în care slujea preotul Nicolae Stănescu, absolvent al Seminarului inferior, numit în 1888, an în care a efectuat câteva reparaţii.