Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Biserica domnească din Târgovişte în perioada interbelică

Biserica domnească din Târgovişte în perioada interbelică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 27 Dec, 2010

Lăcaşul a fost ridicat în 1584 de domnitorul Petru Cercel, alături de vechea curte domnească din vremea lui Mircea cel Bătrân. Poartă hramul Adormirii Maicii Domnului şi a fost realizată din punct de vedere arhitectonic în formă de cruce greacă înscrisă, parcă vrând să copieze modelul Bisericii "Sf. Nicolae Domnesc" din prima capitală a Ţării Româneşti.

Ca elemente de noutate, deasupra pronaosului i s-au adăugat două turle şi un exonartex, iar în dreptul naosului, un culoar, astfel încât domnitorul intra în lăcaş direct din palatul domnesc. Constantin Brâncoveanu a fost cel care a pictat-o a doua oară, ca formă de legitimare de la predecesorii săi.

În timpul războaielor din secolul al XVIII-lea a fost incendiată, apoi reparată, dar cutremurul din 1802, urmat de un incendiu, a afectat-o profund. La începutul secolului al XX-lea, biserica se afla aproape în stare de ruină. Prin hotărârea Comisiei Monumentelor Istorice, între 1907 şi 1910 a fost refăcută după proiectul arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.

Acesta i-a refăcut turlele cu acoperişul rotund, iar faţadele au fost tencuite, după cum se poate vedea în fotografia de epocă. În prezent, acestea sunt modificate de la restaurarea postbelică, potrivit arhitecturii de secol XVI.