Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din Târgovişte la începutul secolului al XX-lea

Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din Târgovişte la începutul secolului al XX-lea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 05 August 2011

Pe strada Ion Heliade Rădulescu, din Târgovişte, vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti, se păstrează Biserica "Sfinţii Arhangheli" sau "Voievozi". Începuturile acestui lăcaş sunt neclare, fiind atestată documentar la 1615, însă după arhitectură specialiştii o situează în vremea domniei lui Petru Cercel (1583-1585). Ridicată pe locul alteia, biserica ce se păstrează a fost zidită în plan trilobat, cu altar, naos, pronaos şi pridvor, separate de ziduri. Absida altarului are formă poligonală, iar pridvorul este susţinut de şase coloane. Peste naos a fost zidită o turlă, iar faţadele au primit decoraţiuni cu arcaturi. La 1767, biserica a fost refăcută de Bădica logofătul, fiul lui Negoiţă, care arată că neamul său purtase de grijă acesteia. Se pare că la această refacere biserica era închinată mitropoliei. La 1823, biserica este din nou refăcută de postelnicul Vasile Maican şi biv vel vistier Iancu Rădulescu, care probabil că adaugă turla din lemn peste pronaos, care se poate vedea în fotografia de epocă. Trei decenii mai târziu, biserica a fost pictată de zugravi târgovişteni. În 1910, lăcaşul a fost restaurat la iniţiativa Comisiei Monumentelor Istorice. Sub indicaţiile arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti, lăcaşul a fost consolidat, a fost eliminată turla din lemn de pe pronaos, s-au refăcut acoperişul, cornişele, tencuielile exterioare, ferestrele din lemn de stejar şi pardoseala. De asemenea, bisericii i s-a mai construit o clopotniţă de lemn pentru a fi redată cultului, după ce mult timp fusese închisă.