Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Din trecutul oraşului basarabean Ismail

Din trecutul oraşului basarabean Ismail

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 06 Mar, 2012

Având rol de poartă de intrare pe braţul Chilia, pe malul stâng al fluviului Dunărea, Ismailul a cunoscut încă din perioada medievală numeroase evenimente care i-au marcat istoria. Deşi era parte a Moldovei, în vremea lui Ştefan cel Mare, oraşul intră în stăpânirea otomană, transformându-l în raia. La 1772, în acest oraş se afla sediul Mitropoliei Proilaviei, al cărei titular, Daniil, avea în ascultare pe creştinii din zona Silistra, Dobrogea, Bugeacul (sudul Basarabiei) şi ţinutul Oceacovului (ţinutul dintre Nistru şi Bug). După 1768, Ismailul intră în atenţia Rusiei, în expansiunea sa către Balcani şi în detrimentul Imperiului Otoman. Trupele ţariste ocupă în mai multe rânduri acest oraş, la fiecare tratat de pace cerând luarea lui în stăpânire. Abia după pacea din 1812 de la Bucureşti, atunci când Basarabia intră în componenţa Rusiei, Ismailul devine oraş rusesc. Pentru a şterge orice urmă a ocupaţiei otomane, este reconstruit în totalitate în stilul arhitectonic clasicizant rusesc. Între 1822 şi 1836, în centrul oraşului este ridicat "Soborul", o impunătoare catedrală, cu hramul "Acoperământul Maicii Domnului", în formă de navă, cu o cupolă deasupra naosului, cu frontoane şi coloane în dreptul absidelor şi un turn clopotniţă în partea de apus. În urma Războiului Crimeii, Rusia pierde Bugeacul, care revine Moldovei. Aşa se face că, la 1864, prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Ismail este înfiinţată Episcopia Dunării de Jos, al cărei titular, eruditul episcop Melchisedec Ştefănescu, are în ascultare pe credincioşii din judeţele: Ismail, Bolgrad şi Brăila. Administraţia românească a fost de scurtă durată, deoarece, la 1878, Bugeacul a reintrat în stăpânirea rusească până la 1918. După Marea Unire, la Ismail a funcţionat Episcopia Cetăţii Albe-Ismail, aici slujind episcopii Iustinian Teculescu, Dionisie Erhan, Policarp Moruşca şi Antim Nica. În timpul stăpânirii sovietice din 1940-1941, pe treptele catedralei din Ismail a fost umilit şi martirizat preotul român Gheorghe Munteanu.