Unirea Principatelor a fost un act deopotrivă intern și internațional, ea realizându-se prin voința românilor, aprobată și recunoscută treptat de marile puteri. Ea nu vine de nicăieri ca să meargă spre
Învestirea mitropolitului Visarion Puiu al Bucovinei
Moartea mitropolitului Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei la 4 iulie 1935 a vacantat acest important post bisericesc din Patriarhia Română.
Potrivit izvoarelor, regele Carol al II-lea, Octavian Goga şi Alexandru Lapedatu au dorit mutarea lui Visarion Puiu de la Eparhia Hotinului, pe care o înflorise duhovniceşte şi administrativ, în capitala Bucovinei, la Cernăuţi. La 17 octombrie 1935, Congresul Naţional Bisericesc l-a ales ca mitropolit al Bucovinei pe episcopul Visarion Puiu. La 30 octombrie, noul mitropolit, însoţit de patriarhul Miron Cristea, mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei şi ministrul cultelor Alexandru Lapedatu, a mers la castelul Peleş, în faţa regelui Carol al II-lea de la care a primit cârja arhierească şi decretul de numire. Ulterior, s-a săvârşit un Te-Deum la biserica mare a Mănăstirii Sinaia, din apropiere.


