Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Ioan Lupaş, istoricul mărturisitor

Ioan Lupaş, istoricul mărturisitor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 14 Iunie 2010

A fost unul dintre teologii formaţi la şcoala teologică ardeleană de la Sibiu, în spiritul şagunian.

După finalizarea studiilor la universităţile din Berlin şi Budapesta, Lupaş a ajuns la Catedra de istorie bisericească a românilor de la Facultatea de Teologie din Sibiu. Pentru atitudinile sale naţionale, a fost închis de autorităţile austro-ungare în 1907, la Seghedin. Dacă i s-a interzis să mai slujească catedrei, atunci a slujit altarului, ca un intelectual care nu abdică de la lupta sa naţională şi de credinţă. A fost membru în Consiliul Dirigent de la Alba Iulia, deputat al Parlamentului României şi al Congresului bisericesc de la Sibiu, precum şi ministru în mai multe guverne. În calitate de profesor la Academia Teologică şi la Universitatea din Cluj, a militat pentru un Cluj al culturii române, punând bazele Institutului de Istorie al Academiei Române şi al Episcopiei ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Pentru demnităţile din perioada interbelică, în 6 iunie 1950, a fost închis la Sighet de autorităţile comuniste. În 1955 a fost eliberat, iar în 1967 a trecut la cele veşnice.