Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Jurământul cercetaşilor români în faţa Bisericii

Jurământul cercetaşilor români în faţa Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 09 Iunie 2010

Primele grupuri ale cercetaşilor români au apărut în 1913 la Braşov şi Bucureşti, la iniţiativa profesorului de geologie Gheorghe Munteanu-Murgoci, care luase contact cu acest suflu tineresc în Anglia.

În linii mari, cercetăşia era o formă de educare a tineretului, prin cultivarea spontaneităţii, a spiritului de aventură şi a corectitudinii în societate. În România, Asociaţia cercetaşilor români a luat fiinţă în 1914, an în care Biserica Ortodoxă din Vechiul Regat a înţeles că pentru educarea corectă a acestor tineri cercetaşi este nevoie de sprijinul Bisericii. Aşa se face că prima organizaţie cercetăşească din Bucureşti a fost chemată, la 16 noiembrie 1914, să depună jurământul de fidelitate faţă de ţară şi Biserică la Arenele Romane, în faţa preotului Iuliu Scriban. Prezenţa acestui cleric nu era întâmplătoare, deoarece în timpul studiilor din Occident devenise adeptul creştinismului social, o formă mai flexibilă de a răspunde la problemele vremii care se succedau tot mai repede şi la care Biserica trebuie să răspundă. În 1937, asociaţia cercetaşilor a fost înlocuită de "Straja Ţării", care avea în frunte pe regele Carol al II-lea, "Marele Străjer", organizaţie la care trebuiau să participe toţi tinerii din România.