La aniversarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti

Anul acesta se împlinesc 130 de ani de la înfiinţarea înaltului for de învăţământ teologic din capitala României. Se împlinea un deziderat mai vechi al unor ierarhi şi teologi români care constant invocau necesitatea înfiinţării unei astfel de şcoli pentru pregătirea universitară a viitorilor slujitori ai altarului. La momentul întemeierii acestei facultăţi, şcoli superioare teologice mai existau la Iaşi, încă din 1860, dar şi în celelalte provincii româneşti, precum la Cernăuţi, din 1875 sau la Sibiu din 1811. În schimb, diplome de licenţă eliberau numai cele de la Iaşi şi Cernăuţi. La început, facultatea din Bucureşti avea numai şapte profesori şi 50 de studenţi. Treptat, facultatea s-a îmbogăţit cu profesori pregătiţi la şcolile teologice din Occident şi din spaţiul oriental. De asemenea, au fost înfiinţate catedre tot mai specializate în diferite discipline teologice. Evoluţia facultăţii din Bucureşti, care funcţiona în palatul Universităţii de lângă fosta clădire a Academiei "Sf. Sava", a cunoscut o dezvoltare influenţată de iniţiativele legislative interbelice, nu de fiecare dată atât de favorabile. În vremea domniei regelui Carol al II-lea, facultatea s-a confruntat cu încercări din partea factorului politic, culminând cu iniţiativa regimului naţional-legionar de purificare a corpului profesoral. De asemenea, la instalarea regimului comunist, în 1945, a fost declanşată o altă campanie de purificare a corpului profesoral şi de schimbare a cadrului legislativ. În 1948, ca toate celelalte foruri de învăţământ teologic superior, facultatea din Bucureşti a fost scoasă din Universitate şi desfiinţată, iar profesorii verificaţi în cele mai mici detalii de către organele de represiune politică. Înţelegând contextul politic extrem de dificil care i se impunea Bisericii, în locul vechii facultăţi, patriarhul Justinian a reuşit să înfiinţeze Institutul teologic de grad universitar, sub oblăduirea directă a Bisericii, dar bugetată de către Ministerul Cultelor şi care funcţiona în actuala clădire. Resortul guvernamental a considerat că acest sprijin financiar îl legitimează să controleze organizarea şi funcţionarea acestui institut, încât se implica în cele mai mici detalii în ceea ce presupunea procesul de învăţământ: de la stabilirea numărului locurilor de admitere, examene, alcătuirea orarului şi până la numirea disciplinelor de studiu şi conţinutul cursurilor. Statul comunist aspira la controlul total asupra procesului de învăţământ teologic. Însă, cu toate acestea, Institutul teologic din Bucureşti şi-a câştigat un imens prestigiu şi a pregătit slujitori şi teologi de seamă, viitori ierarhi şi profesori recunoscuţi în întreaga lume creştină.