În 24 octombrie 2024, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală va fi vernisată expoziția de fotografie „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de
17 Oct, 2024
Mănăstirea Cetăţuia, la mijlocul secolului trecut
Este una dintre trainicele mănăstiri ce domină capitala Moldovei şi care stau mărturie a unui trecut istoric şi religios glorios. Situată pe dealul din apropierea cartierului ieşean Niculina, Cetăţuia a fost ridicată între 1668 şi 1670 de domnitorul Gheorghe Duca, cu hramul "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", având o biserică în formă de cruce, cu două turle masive, un turn clopotniţă la intrare, chilii şi casă domnească ce odinioară adăpostea o tiparniţă grecească adusă de la Veneţia. La sfinţirea săvârşită în 1672 de Dosithei, patriarhul Ierusalimului, Cetăţuia a fost închinată Bisericii Sf. Mormânt. La 1717, mănăstirea a fost asediată de trupele austriece aflate în urmărirea domnitorului Mihai Racoviţă, care se retrăsese aici. La începutul sec. al XIX-lea, mănăstirea a căzut în ruină, pentru ca în 1863 să fie scoasă de sub închinarea străină şi proprietăţile funciare confiscate de stat. Astfel a ajuns biserică parohială, fiind neîngrijită, lăsată chiar în părăsire. La iniţiativa lui Nicolae Iorga, mănăstirea a fost restaurată parţial şi reînfiinţată, în 1911, de mitropolitul Pimen Georgescu.
În 1930, biserica a fost refăcută, după cum se poate vedea în ilustrata din 1946, turlele acesteia fiind însă modificate la restaurarea din 1964-1971.
