Astăzi se împlinesc 58 de ani de la începutul mișcării reformiste din Cehoslovacia, cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga”, considerată o importantă fisură în blocul comunist aflat sub sfera de in
Mănăstirea Hurezi, necropola martirului Constantin Brâncoveanu
Temeluitor al culturii în ţara pe care o conducea, voievodul Constantin Brâncoveanu reprezenta pentru sfârşitul secolului al XVII-lea ceea ce Neagoe Basarab fusese la începutul secolului al XVI-lea. Prin măsurile administrative şi angrenarea ţării sale la cultura europeană de factură greco-italiană, Brâncoveanu devenea unul dintre cei mai luminaţi domni pe care îi avusese Ţara Românească. Iar cultura din vremea sa era definită în contextul Ortodoxiei care se afirma tot mai mult în plan ecumenic, de la Marea Roşie la Moscova şi de la Florenţa la Antiohia şi Ierusalim. Ortodoxia şi cultura mărturisite de Brâncoveanu prin politica pe care o promova sunt reprezentate cel mai bine la aşezământul pe care şi-l construise drept loc de odihnă: Mănăstirea Hurezi.



