Acum 160 de ani, la 1/13 iulie 1866, Carol I (domnitor între 1866-1881, apoi rege al României între 1881-1914) promulga noua Constituţie, întemeiată pe principii democratice, unul din actele fundamentale de
Mănăstirea Hurezi, necropola martirului Constantin Brâncoveanu
Temeluitor al culturii în ţara pe care o conducea, voievodul Constantin Brâncoveanu reprezenta pentru sfârşitul secolului al XVII-lea ceea ce Neagoe Basarab fusese la începutul secolului al XVI-lea. Prin măsurile administrative şi angrenarea ţării sale la cultura europeană de factură greco-italiană, Brâncoveanu devenea unul dintre cei mai luminaţi domni pe care îi avusese Ţara Românească. Iar cultura din vremea sa era definită în contextul Ortodoxiei care se afirma tot mai mult în plan ecumenic, de la Marea Roşie la Moscova şi de la Florenţa la Antiohia şi Ierusalim. Ortodoxia şi cultura mărturisite de Brâncoveanu prin politica pe care o promova sunt reprezentate cel mai bine la aşezământul pe care şi-l construise drept loc de odihnă: Mănăstirea Hurezi.



.jpg)