Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Biserica „Sfânta Vineri“ Herasca din Capitală

Memoria Bisericii în imagini: Biserica „Sfânta Vineri“ Herasca din Capitală

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 08 Ian, 2010

Era una dintre bijuteriile arhitectonice şi religioase ale Bucureştilor, situată la capătul străzii Sf. Vineri şi la intersecţia cu Calea Călăraşilor. Era una dintre cele mai căutate lăcaşuri de cult bucureştene, deoarece printre valorile ei spirituale ţinea o frumoasă icoană a Cuvioasei Parascheva din 1748. Prima biserică va fi fost ridicată în 1645, de aga Niţă şi soţia sa, cu hramul „Sf. Cuvioasă Parascheva“. În august 1712, biserica a ars, fiind refăcută de boierii Băleni, care au ridicat în jurul acesteia un aşezământ pentru sărmani şi bolnavi (demolat în 1890). I-au donat fonduri financiare şi funciare pentru întreţinerea aşezământului filantropic, i-au ridicat chilii. Biserica a fost din nou afectată la cutremurul din 1838. A fost reclădită de unul dintre moştenitorii ctitorilor, boierul Constantin Năsturel Herăscu, ajutat de Ioanichie Stavronichias, adăugându-i-se hramul „Botezul Domnului“, conform pisaniei din 25 noiembrie 1839. Bisericii, clădită în formă de cruce greacă şi a cărei arhitectură s-a păstrat până la demolarea din 1987, i s-a adăugat un portic şi i s-au modificat turlele în 1913, iar între 1927-1928 a fost pictată în foiţă de aur, de Dumitru Belizarie. La cutremurul din 1940, biserica a fost afectată mult, iar pentru lărgirea străzii i-a fost demolat turnul-clopotniţă. Totuşi, reparaţii capitale s-au făcut după cutremurul din 1977, biserica fiind renovată complet şi redată cultului în anul 1985. Biserica a fost demolată în data de 20 iunie 1987, după mai multe intervenţii pentru salvarea ei.