Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Biserica „Sfântul Sava“ din Iaşi

Memoria Bisericii în imagini: Biserica „Sfântul Sava“ din Iaşi

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 01 Feb, 2010

Pe la 1330, pe Uliţa veche ce pornea de la Curtea Domnească din Iaşi şi se termina în Dealul Sărăriei, câţiva călugări moldoveni rugători la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim ridicau un aşezământ monahal cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. De la început acesta a fost închinat Mănăstirii „Sf. Sava“ de la Ierusalim. În 1390 s-a ridicat prima biserică de piatră, apoi aşezământul a cunoscut mai multe refaceri susţinute financiar de domni ai Moldovei, precum Petru Rareş (1534), Petre Şchiopul (1583), apoi din secolul al XVII-lea, prin contribuţia unor mari boieri, cum a fost Ioanichie Caradja, care în 1625 repara biserica după devastatorul incendiu din 1616. De asemenea, de-a lungul istoriei, mănăstirea a primit şi i-au fost întărite numeroase privilegii şi proprietăţi, ceea ce denotă importanţa ei în viaţa religioasă a Moldovei. La 1402, această mănăstire îi găzduia pe Alexandru cel Bun şi mitropolitul Iosif, în drumul lor către Suceava, acolo unde trebuiau aşezate moaştele Sf. Ioan cel Nou; în 1468 marele Ştefan al Moldovei îi dăruia un clopot, iar în 1595, egumenul de la „Sf. Sava“ figura printre semnatarii actelor sinodului de la Iaşi. În 1714, în vremea domnitorului Nicolae Mavrocordat, aici funcţiona Academia Domnească, devenită apoi Colegiul „Sf. Sava“, dar şi o tipografie slavo-română, care din 1744 tipărea în limbile greacă şi arabă. Biserica este construită în stil bizantin, cu aspect de fortăreaţă, fiind unică în ţară. Aceasta poartă hramurile: „Sf. Cuvios Sava cel Sfinţit“ (5 dec.); „Sf. Mucenic Trifon“ (1 febr.) şi „Sf. Mare Mucenic Marina“ (17 iul.).