Nu voi înțelege niciodată de ce trebuie ca unele legi să se lupte cu istoria, cu personalități care au trăit demult, au biruit, au și greșit, dar au lăsat opere viabile. Octavian Goga (1881-1938) nu a trăit,
Memoria Bisericii în imagini: Episcopul Meletie Istrati al Huşilor
Provenit dintr-o familie răzeşească din Şerbeşti-Neamţ şi cunoscut mai puţin în Istoria bisericească românească, episcopul Meletie Istrati a avut o păstorire de scurtă durată pe tronul eparhial al Huşilor (1851-1857). A fost un ucenic al vrednicului mitropolit Veniamin Costachi care l-a remarcat la mănăstirea nemţeană de la Doljeşti şi l-a adus la catedrala din Iaşi, unde l-a făcut ierodiacon. Tânărul monah Meletie l-a urmat pe mitropolit în 1842, când s-a retras la Mănăstirea Slatina. În această mănăstire, Meletie a fost făcut ieromonah şi arhimandrit de către părintele său spiritual, fiindu-i apropiat în pregătirea ca slujitor şi teolog. La moartea marelui mitropolit, ieromonahul Meletie i-a fost executor testamentar. Ulterior, în 1851 arhimandritul Meletie a fost ales episcop la Huşi, prin mutarea lui Sofronie Miclescu la Iaşi. Ca episcop la Huşi a lărgit clădirile administrative ale centrului eparhial, a creat o frumoasă bibliotecă personală pe care prin testament a lăsat-o Episcopiei, a efectuat numeroase vizite canonice, mai ales că eparhia sa se întindea de acum până la Covurlui (astăzi Galaţi). În vremea sa a fost înfiinţat seminarul din Huşi, de care s-a ocupat îndeaproape prin tipărirea de manuale şi aducerea ca director a arhimandritului Melchisedec Ştefănescu. Deşi avea numai 40 de ani, la 31 iulie 1857, episcopul Meletie Istrati a trecut la cele veşnice. El a rămas în istoria secolului al XIX-lea ca unul ce s-a împotrivit activităţilor care au precedat unirii de la 1859, mai ales din cauza fratelui său Nicolae Istrati, care în divanul ad-hoc făcea parte din partida antiunionistă.



.jpg)