În 18 decembrie 1892, la „Mariinsky Theatre”, în Sankt Petersburg (Rusia), sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, avea loc prima reprezentație publică a baletului „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Il
Minuni cu moaştele Cuvioasei Parascheva în comunism
Ofensiva sovietică de la începutul verii anului 1944 prevestea ocuparea unei părţi a Moldovei. Autorităţile româneşti au dispus evacuarea, după cum s-a întâmplat şi în cazul centrelor mitropolitane de la Cernăuţi şi Iaşi.
La 15 martie 1944 erau mutate moaştele "Cuvioasei Parascheva", pentru a fi aşezate în siguranţă la Mănăstirea Turnu din jud. Vâlcea. Dar Cuvioasa a ajuns numai până la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti. De aici, la 27 octombrie 1944, moaştele au fost mutate în catedrala din Bucureşti, alături de cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov, spre închinare credincioşilor care îşi manifestau evlavia într-o perioadă de mari încercări politice şi sociale. În cele din urmă, la 26 noiembrie 1944, moaştele Cuvioasei erau reaşezate spre cinstire în Catedrala mitropolitană. Se spune că, în 1945, soldaţi sovietici ar fi încercat să ia moaştele Cuvioasei şi să le ducă în Rusia. Dar Sfânta nu s-a lăsat mişcată din oraşul său, tot aşa cum Sfântul Dimitrie Basarabov nu fusese luat în timpul ocupaţiei germane (1916-1918). Vara anului 1947 a fost un alt episod în care moaştele Cuvioasei au fost scoase în procesiune împotriva secetei şi foametei care chinuiau Moldova. A fost o nouă dovadă a evlaviei poporului român faţă de Dumnezeu şi sfinţii săi într-o perioadă în care comunismul se instala în România cu forţa militară străină.