Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi guvernarea antonesciană

Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi guvernarea antonesciană

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 18 Noiembrie 2010

După evenimentele din ianuarie 1941 şi scoaterea legionarilor de la guvernare, mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului avea o deschidere mai mare la oficialii regimului antonescian.

Mitropolitul era hotărât să apere interesele Bisericii atât printr-un dialog permanent cu noul Guvern, cât mai ales prin nominalizarea unor personalităţi ortodoxe ardelene ca titulari la Subsecretariatul de Stat pentru Culte, cel care superviza activitatea confesională în statul român. Iniţial, la Culte a fost numit teologul Ioan D. Sandu, apoi profesorul Aurel Popa, amândoi fiind direct interesaţi pentru promovarea unei politici confesionale cât mai echilibrate, care să rezolve neajunsurile cu care Biserica Ortodoxă Română se confruntase în perioada interbelică. Prin activitatea celor doi miniştri, cât şi prin dialogul permanent purtat cu mareşalul Ion Antonescu şi viceprim-ministrul Mihai Antonescu, mitropolitul avea în vedere stoparea prozelitismului catolic şi sectar, păstrarea autonomiei Bisericii, dar şi afirmarea acesteia în noua configuraţie politică a României. De multe ori, mitropolitul era solicitat de reprezentanţii Guvernului antonescian pentru consultări în privinţa proiectelor de reformă din învăţământul teologic sau pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii. Acelaşi mitropolit a fost cel care a intervenit pentru salvarea evreilor de la Holocaust, cum la fel a făcut misionarism în Transnistria pustiită de ateismul bolşevic.