Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Aurel Gliga, sub persecuţia comunistă

Părintele Aurel Gliga, sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 18 Aug, 2011

S-a născut la 5 aprilie 1904, în comuna Vătava, jud. Mureş, într-o familie de creştini ortodocşi. A urmat şcoala primară din Reghinul Săsesc, apoi gimnaziul săsesc, colegiul reformat, iar din cauza Primului Război Mondial şi-a continuat la liceele "A. Şaguna" din Braşov şi Grăniceresc din Năsăud. Ca bursier al Episcopiei Clujului, între 1922 şi 1926, a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. După obţinerea licenţei, Aurel Gliga a fost profesor de religie la Gimnaziul "Angelescu" din Cluj şi secretar al episcopului Nicolae Ivan, apoi, pentru doi ani, pedagog la Institutul Teologic din Cluj. În 1929 a fost ales preot la Topliţa Română I, unde a slujit până la 30 iunie 1940, când s-a mutat pe postul de paroh la Turda-Centru şi de protopop de Turda. După instalarea regimului comunist, părintele Gliga a cunoscut suferinţele persecuţiei ateiste. Pentru că refuza să se încadreze în organizaţiile "democratice" a fost urmărit permanent de către Securitate. De asemenea, s-a opus categoric atunci când autorităţile statului au încercat rechiziţionarea casei parohiale. Pentru că era considerat unul dintre oamenii de încredere ai episcopului Nicolae Colan şi nu se putea încadra în "spiritul vremii", în februarie 1951, a fost destituit din postul de protopop. Un an mai târziu, la 12 februarie 1952, părintele Gliga a fost reţinut de către Securitate. Motivul a fost afirmaţia făcută la o întrunire a preoţilor privind reforma monetară, în care ar fi spus: "Feriţi-vă fraţilor că vin leii cu rubla sovietică în coadă!". Însă părintele a fost anchetat timp de nouă luni şi pentru alte învinuiri şi numai în condiţii extrem de grele (nu mai putea semna declaraţiile), încât la eliberare a fost nevoit să se interneze în spital pentru refacerea sănătăţii. După eliberare s-a întors la parohia sa, unde a slujit până în 1960, când a fost mutat la Tinca, pentru ca în 1966 să îl găsim la Lăpuşel, jud. Maramureş, iar mai apoi la Baia Mare. La 23 decembrie 1983, părintele Aurel Gliga a trecut la cele veşnice.