Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Constantin Jugureanu din Tohanii Prahovei sub persecuţia comunistă

Părintele Constantin Jugureanu din Tohanii Prahovei sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 18 Dec, 2015

S-a născut la 1 ianuarie 1906 într-o familie de oameni simpli din localitatea prahoveană Tohani. După absolvirea şcolii primare, tânărul Jugureanu a urmat Seminarul teologic de la Buzău (1927), apoi cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, unde a obţinut diploma de licenţiat cu distincţia „cum laude”. Încă de pe băncile facultăţii, în anul 1930 Constantin Jugureanu a primit darul preoţiei pe seama parohiei din satul natal. Va fi slujit în vechea biserică a satului Gura Vadului cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în biserică” (1816), pentru ca mai apoi să fi ridicat în 1932 impozanta biserică cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. De Tohani este legat un episod interesant din perioada interbelică şi de care probabil părintele Jugureanu ar fi avut cel puţin cunoştinţă. Este vorba de căsătoria dintre principele Nicolae al României şi Ioana Dolette Dumitrescu încheiată la 28 octombrie 1931 şi pe care regele Carol al II-lea, printr-un fals (înlocuirea paginilor din registrul stării civile), a respins-o.

În plan politic, în 1934-1938, părintele Jugureanu a fost membru al Partidului Naţional Liberal. Nu deţinem informaţii despre cât a activat în politică, cum la fel găsim şi în cazul perioadei guvernării naţional-legionare. În perioada guvernării antonesciene a fost urmărit pentru aşa-zisă activitate legionară, rezultatul fiind negativ. Cu toate acestea, în contextul purificării aparatului de stat, la 15 septembrie 1944 a fost reţinut şi înaintat Legiunii de jandarmi în vederea „trierii”. În referatul Legiunii de jandarmi se arăta că preotul Jugureanu „se bucură de o reputaţie bună în comună”. În consecinţă, la 8 ianuarie 1945, părintele a fost eliberat. În 1951, părintele este semnalat în documentele organelor de represiune că întreţine relaţii cu foştii lideri politici locali.

Buna reputaţie de care se bucura în rândul credincioşilor şi poate relaţiile cu personalităţile din localitate au constituit motivele pentru care, la 10 iulie 1952, părintele Jugureanu a fost arestat. În ancheta de la Securitatea din Bucureşti (august 1952) şi de la Ploieşti (septembrie 1952), părintele a fost învinuit de activitate legionară militantă, ca şef de garnizoană legionară”, şi „agitaţie politică în biserică”. Conform documentelor din dosarul penal, aflăm că învinuirea de activitate legionară reieşea din declaraţiile unor martori aflaţi sub ancheta Securităţii. Părintele Jugureanu a refuzat categoric să recunoască aceste învinuiri. Cu toate acestea, prin decizia nr. 1045 a Ministerului Securităţii Statului părintele a primit o condamnare administrativă de 36 luni în colonie de muncă. A cunoscut Centrul de triere de la Ghencea-Bucureşti (decembrie 1952), apoi coloniile de muncă de la Galeşu (martie 1953) şi Oneşti (august 1953). La Galeşu a făcut parte din umilitoarea „brigadă a hoţilor”, formată numai din preoţi, aici fiind declarat „inapt pentru muncă”. A fost eliberat la 26 aprilie 1954 din colonia Oneşti.