Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Ion Matei din Rotunda Oltului sub persecuţia comunistă

Părintele Ion Matei din Rotunda Oltului sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 18 Mar, 2016

Părintele Ion Matei s-a născut la 9 martie 1922, într-o familie de oameni simpli din localitatea Rotunda, judeţul Olt. După şcoala primară din satul natal, între 1936 și 1945 a urmat Liceul Teoretic „Ioniţă Asan” din Caracal. Din cauza greutăţilor materiale, încă din clasa a V-a, tânărul Matei a meditat alţi elevi şi a fost bibliotecar la Căminul Cultural din Caracal. În 1942 este mobilizat, urmând Şcoala de Subofiţeri de Cavalerie din Sibiu, timp de doi ani. Ulterior, a fost trimis pe front, în iunie 1945 fiind deconcentrat. La puţin timp a absolvit liceul şi s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu. După un an se transferă la Facultatea de Teologie din Bucureşti, pe care nu o va finaliza din cauza greutăţilor materiale. Un an mai târziu se căsătoreşte, apoi ocupă un post de învăţător chiar în satul natal. La 11 ianuarie 1948 este hirotonit preot pe seama unei parohii din localitatea natală.

La 15 aprilie 1950, părintele Matei este arestat de Securitatea din Craiova. În anchetă este acuzat de legături cu aşa-zisa organizaţie subversivă anticomunistă condusă de inginerul Ioan Nicola. Este inculpat pentru participare la această organizaţie încă de la înfiinţare numai şi pentru faptul că ar fi întreţinut legături cu inginerul Nicola prin participarea la diferite întâlniri de Crăciunul anului 1945, în care s-ar fi stabilit o răsturnare a regimului comunist, abia instalat, sau de Paştele anului 1947. De asemenea, părintele Matei este acuzat de săvârşirea, împreună cu preotul Victor Bârlănescu, a cununiei religioase a lui Costică Lungu, urmărit de Securitate, cu Maria Fârtat, ambii localnici.

La puţin timp după arestare, peste 200 de credincioşi au înaintat o petiţie către conducerea de partid şi de stat pentru eliberarea preotului Matei. Evident că demersul a fost respins de către cei care-l anchetau pe preotul Ion Matei.

Astfel, prin Sentinţa nr. 864/1950 a Tribunalului Militar Craiova, părintele a primit o condamnare de cinci ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut universul concentraţionar în penitenciarele de la Craiova (1950-1951), Aiud (aprilie 1951 şi iulie 1953), Jilava şi în coloniile de muncă de la Poarta Albă şi Valea Neagră (1951). În 1955, părintele Matei este readus la Craiova pentru anchetă, considerându-se că duce în continuare activitate împotriva regimului. Din acest motiv, prin Decizia nr. 5623 din 23 aprilie 1955 primeşte un domiciliu obligatoriu pentru 12 luni în localitatea Movila Gâldăului, din Bărăgan. La expirarea termenului, comisia Ministerului Afacerilor Interne propune prelungirea domiciliului obligatoriu pe motiv că ar întreţine legături cu „elemente legionare”. Însă, la 23 aprilie 1956, din ordinul generalului Alexandru Nicolschi, părintele Ion Matei este eliberat.