Părintele Ioniţă Diaconescu în temniţa comunistă

A fost unul dintre miile de preoţi arestaţi de autorităţile comuniste în luna august 1952, în celebra noapte a Adormirii Maicii Domnului, numai pentru faptul că în perioada interbelică fusese membru al unui partid politic. S-a născut la 3 iunie 1899 în Bogheşti, fostul judeţ Tecuci, în familia unor agricultori harnici. După clasele primare urmate în satul natal, în 1915 tânărul Diaconescu s-a înscris la Seminarul Teologic din Huşi.

L-a finalizat în 1923, un an mai târziu fiind hirotonit preot şi numit pe seama Parohiei Gohor, din judeţul natal. În perioada interbelică a fost membru al partidului condus de Alexandru Averescu, cel care iniţiase împroprietărirea ţăranilor cu pământ după Războiul de Reîntregire. După dispariţia acestui partid, părintele Diaconescu s-a înscris în organizaţia politică condusă de Octavian Goga, în 1938 fiind chiar membru al Comitetului judeţean Tecuci. După război, părintele Diaconescu a devenit membru al Frontului Plugarilor, până în 1947, când a refuzat să mai fie înregimentat politic. În timpul valului de arestări din 15/16 august 1952, pe fondul consolidării la vârful PMR a liderului Gheorghiu-Dej, părintele Ioniţă Diaconescu a fost arestat şi trimis în arestul Securităţii din Bârlad. Înaintea arestării, organele de Securitate îl urmăriseră informativ pe părintele Diaconescu în scopul trimiterii în justiţie. Autorităţile încercau să-l învinuiască de deturnare de fonduri la biserica pe care o ridica în localitate, că refuză să între în gospodăria colectivă, mai ales că deţinea o suprafaţă arabilă mare, şi că refuză să predea cotele agricole la timp. Ancheta informativă nu a dat rezultatele scontate, mai ales pentru faptul că cei mai mulţi din Gohor refuzau să ofere informaţii care puteau periclita poziţia preotului. Cu toate acestea, la 15 septembrie, părintele a fost anchetat la Securitatea din Bârlad, pentru ca la 9 octombrie 1952, prin hotărârea unei comisii a Ministerului Afacerilor Interne, să fie trimis în colonie de muncă pentru 60 de luni. De la Bârlad, părintele a fost transportat la Penitenciarul Văcăreşti, mai apoi la Capul Midia, la muncă forţată. A fost eliberat la 5 septembrie 1953, revenind la parohie.