Părintele Nicolae Târcă sub persecuţia comunistă

Pe măsură ce studiem arhivele fostei Securităţi, găsim tot mai mulţi clerici ortodocşi aproape necunoscuţi în dicţionarele persecuţiei comuniste. Un astfel de caz este al părintelui Nicolae Târcă din Osica de Jos, jud. Olt. Acesta s-a născut la 10 ianuarie 1911, în familia unor agricultori harnici. După şcoala primară din comuna natală, în 1925-1933 tânărul Nicolae a urmat Seminarul Teologic „Sf. Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea. După un an a fost hirotonit preot pe seama parohiei din satul natal, pentru Biserica „Sfântul Nicolae“, monument istoric din 1825. Înaintea tânărului preot, pentru câteva luni, slujise părintele Ilie Lăcătuşu, care în noiembrie 1934 se transferase la Buiceşti. În timpul slujirii, părintele Nicolae Târcă a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi, pe care le-a absolvit în 1938. Pe terenul pastoral-misionar, a depus o activitate constantă, prin împrejmuirea cimitirului din Bobu şi producerea cărămizilor în vederea ridicării unei biserici în acest sat; a depus eforturi pentru repararea bisericii din Lazu şi mărirea curţii acesteia şi a cimitirului; a susţinut conferinţe pentru tinerii de la şcolile secundare în cadrul căminului „Renaşterea“ şi, împreună cu soţia, a organizat un muzeu geologic şi zoologic. În perioada noiembrie 1942 - aprilie 1943, părintele Târcă a slujit ca misionar în localitatea Plochi, jud. Râbniţa, din Transnistria. Potrivit raportului trimis către chiriarhul său, mitropolitul Nifon Criveanu al Olteniei, părintele Târcă a depus o activitate misionară bogată, reflectată prin: distribuirea cărţilor de rugăciuni şi a calendarelor, predarea orei de religie şi a cântărilor bisericeşti, catehizarea tineretului străin de Biserică din cauza educaţiei ateiste sovietice, susţinerea materială şi cu alimente a familiilor nevoiaşe şi prin suplinirea unei alte parohii.

După instalarea comunismului în România, părintele Nicolae era conştient că slujitorii Bisericii vor avea de suferit, după cum aflase în timpul misionarismului transnistrean. De altfel, pentru activitatea din vremea războiului, în perioada 4 - 24 noiembrie 1944, părintele a fost internat în lagărul de la Caracal. În 1947, pentru câteva luni, a fost reţinut, pentru aşa-zisă atitudine anticomunistă. A urmat confiscarea materialelor de construcţii de la Bobu de către comuniştii care doreau construirea unui cămin cultural. Cu toate acestea, părintele Târcă şi-a continuat misiunea de slujitor şi mângâietor al sufletelor, prin trimiterea de fonduri pentru înfometaţii din Moldova.

Însă perioada grea avea să se profileze după evenimentele de la Budapesta. În satul Osica de Jos, părintele Târcă era unul dintre intelectualii de seamă, alături de Petre Coteţ (cu studii la Paris), care se retrăsese din avocatură. Întâlnirile celor doi erau suspectate de activitate anticomunistă, prin ascultarea posturilor străine şi comentarea evenimentelor de la Budapesta. A fost îndeajuns ca organele de represiune să intre în acţiune. La 10 septembrie 1957, părintele Nicolae Târcă a fost arestat şi trimis în arestul Securităţii din Craiova. Timp de peste 6 luni, a fost anchetat şi torturat pentru „a mărturisi“ conspiraţia pe care o pregătea împotriva regimului. A fost inclus într-un lot de patru inculpaţi, alături de avocatul Coteţ şi doi agricultori. A fost judecat şi condamnat prin Sentinţa nr. 116 din 28 martie 1958 a Tribunalului Militar Craiova, la 18 ani muncă silnică, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale“.  În timpul detenţiei a cunoscut penitenciarele de la Craiova (martie 1958), Oradea (decembrie 1958), Jilava (mai 1963) şi Aiud (ianuarie 1959 şi mai 1963). A fost obligat să presteze muncă forţată la Salcia (noiembrie 1962) şi Ostrov (octombrie 1963). A fost eliberat la 4 august 1964 din lagărul de muncă de la Ostrov. După mai multe memorii adresate Mitropoliei Olteniei, începând cu 1 februarie 1965 a revenit în slujire, fiind încadrat în Parohia Lazu, jud. Dolj. La 1 octombrie 1966 s-a transferat la Parohia Lăcriţa, jud. Dolj, până în 1968, când a revenit în parohia din comuna natală. La 1 octombrie 1985, părintele Nicolae Târcă s-a pensionat.