Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Părintele Victor Boţoman sub persecuţia comunistă

Părintele Victor Boţoman sub persecuţia comunistă

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 16 Oct, 2014

S-a născut la 26 septembrie 1912, în familia unor oameni simpli din localitatea Fântâna, judeţul Târnava Mare (azi jud. Braşov). După şcoala primară şi cursul liceal, tânărul Victor a urmat Academia Teologică din Sibiu. În anul 1946 este numit paroh în localitatea natală, după ce se transferase de la Parohia Satu Nou. Deşi era membru al organizaţiei locale a Frontului Plugarilor, părintele Boţoman a intrat în atenţia autorităţilor comuniste. La 15 mai 1948 este arestat de Poliţia din Sighişoara pe motiv că ar avea antecedente legionare. Este anchetat sumar şi ţinut în stare de arest fără îndeplinirea nici unei formalităţi juridice. După arestul de la Sighişoara, la 10 octombrie 1948 este trimis în Penitenciarul Aiud, apoi la Gherla. La 30 noiembrie 1950 este luat din nou în cercetări şi, fără probe, acuzat că în perioada 1938-1940 ar fi activat în Mişcarea Legionară. Acuzaţiile nu aveau nici un fundament, mai ales că la 29 aprilie 1948 însuşi preşedintele organizaţiei Frontul Plugarilor din Cuciulata eliberase o adeverinţă pe numele părintelui Boţoman conform căreia acesta „n-a făcut nici o politică fascistă sau reacţionară militantă în raza comunei noastre“. Mai mult, în 1946, într-un document eliberat de Primăria Cuciulata se arăta că în regimurile politice anterioare părintele „a avut o purtare bună şi responsabilă“. Cu toate acestea, anchetatorii de la Securitate au propus trimiterea părintelui în unitate de muncă forţată pentru o perioadă de 24 de luni. La expirarea pedepsei administrative, în 1952, părintelui Boţoman i s-a prelungit detenţia cu trei luni, apoi la 30 decembrie 1952 cu încă 24 de luni. În această perioadă părintele a prestat muncă obligatorie la Formaţiunea nr. 0837 Constanţa de la Canal, iar de la 27 august 1953, în colonia de muncă de la Oneşti, judeţul Bacău. În anul 1954 este luat din nou în cercetări de către o comisie a Ministerului Afacerilor Interne, în care se constată că părintele Boţoman „a avut o comportare bună“ pe parcursul detenţiei. În fapt, organele Securităţii nici nu aveau motive să-l reţină, deoarece acuzaţiile nu fuseseră probate. În consecinţă, la 5 mai 1954, părintele Victor Boţoman a fost eliberat din colonia Oneşti. El a revenit la parohia sa de suflet, Fântâna, unde a slujit până la 1 februarie 1985 când s-a retras la pensie. Părintele Boţoman a fost cel care după 1966 s-a îngrijit pentru lărgirea Bisericii „Sfântul Nicolae“, pictarea şi sfinţirea ei în anul 1973. În anul 1993 a trecut la cele veşnice.