Renumit pentru peisajele spectaculoase care atrag anual mii de turişti români şi străini, Transfăgărăşanul a fost inaugurat la 20 septembrie 1974, după lucrări care au durat patru ani. Ajunge la altitudinea de 2.042 m, fiind pe locul al doilea în clasamentul şoselelor alpine din România după Transalpina (DN67C), care urcă până la 2.145 m. Are peste 90 de kilometri pentru care „au fost făcute circa 4 milioane mc de derocări şi terasamente, peste 290 mii mc de zidărie, peste 830 de lucrări transversale, din care 28 de poduri şi viaducte în beton şi fier, 550 de podeţe, 80 km de parapeţi precum şi un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu”, scria „România Liberă” în 21 septembrie 1974.
Patriarhul Justinian Marina şi generaţia tânără a Bisericii
Fotografii cu patriarhul Justinian Marina şi copii aproape că sunt de negăsit în periodicele bisericeşti din perioada comunistă. Aceasta, deoarece cenzura comunistă veghea la respectarea deciziei de partid, prin care se cerea ca tineretul ţării să fie
educat după şablonul comunist. Iar acest lucru provine din 1948, atunci când, prin noua lege a învăţământului, educaţia religioasă, cu tradiţie de secole, a fost interzisă. Patriarhul Justinian, dar şi alţi ierarhi români, a încercat să înnoade o educaţie religioasă a copiilor în biserici. Dar Ana Pauker s-a ridicat în conducerea de partid, acuzând că "popii fac şcoală în biserică". Prin decizie de partid, preoţii ortodocşi nu aveau dreptul de a catehiza în biserică, iar această măsură era aplicată atât de Securitate, cât şi de împuterniciţii cultelor. În nenumărate rânduri, patriarhul Justinian a cerut prin reglementări canonice ca statul să respecte dreptul Bisericii de a catehiza. Dar autorităţile comuniste au interzis acest lucru, deoarece trebuia să se construiască "omul nou", omul comunist, cel care nu avea credinţă în Dumnezeu.