Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Preotul profesor Octavian Tursa din Caransebeş, în temniţa comunistă

Preotul profesor Octavian Tursa din Caransebeş, în temniţa comunistă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 09 Iunie 2017

S-a născut la 11 august 1911 în localitatea Prundu Bârgăului din judeţul Năsăud. După şcoala primară din localitatea natală (1917-1921), a urmat Liceul Teoretic din Vatra Dornei (1921-1929), respectiv Faculta­tea de Teologie din Cernăuţi (1929-1935) şi Seminarul Peda­gogic din Cluj (1935). Pentru a putea urma studiile de teologie, tânărul Tursa a lucrat ca pedagog la Liceul Militar din Cernăuţi (1933-1936), apoi ca profesor suplinitor la Liceul de băieţi din Bistriţa (1936-1937). Din 1937 a ocupat postul de profesor de omiletică la Academia Teologică din Caransebeş şi de religie la Liceul de băieţi din acelaşi oraş. Din 1938 a fost delegat de către Episcopul Caransebeşului cu îndeplinirea serviciului religios în penitenciarul din Caransebeş. Toate aceste responsabilităţi le-a avut preotul Tursa până în 1948. În urma desfiinţării Academiei Teologice, el a fost cooptat în corpul profesoral de la noua şcoală de cântăreţi din Caransebeş. Activitatea de misionar a părintelui Tursa s-a concretizat şi prin participarea la echipa de redeşteptare spirituală a Mitropoliei Ardealului, care în toamna anului 1941 a vizitat ţinuturile Basarabiei şi Transnistriei pustiite de ateismul bolşevic. La 24 martie 1949, pe când se afla la Bucureşti, unde urma un tratament medical, preotul Octavian Tursa a fost reţinut de Miliţie şi predat Securităţii, care declanşase o urmărire la nivel regional.

Părintele era acuzat că, în perioada slujirii în Penitenciarul Caransebeş, i-ar fi „brutalizat pe deţinuţii antifascişti şi ar fi ţinut predici contra comunismului”. Cazul preotului Tursa era cunoscut în evidenţele organelor de represiune, mai ales că în 1945 mai fusese anchetat la Siguranţă. Însă, în 1949 cazul era redeschis în contextul în care partidul ordonase identificarea şi anchetarea celor care participaseră la anihilarea „mişcării muncitoreşti” dinainte de 23 august 1944.

Aşadar, un fost deţinut politic din închisoarea din Caransebeş în perioada 1941-1942 dădea în 1949 o declaraţie din care reieşea cum din cauza preotului Tursa deţinuţii „erau forţaţi să meargă la biserică, unde se ţineau predici despre zisul război sfânt”. În declaraţia de la an­chetă, Tursa a recunoscut că ţinuse predici cu conţinut anti­comunist, dar nu că i-ar fi brutalizat în vreun fel pe deţinuţii „antifascişti”. De altfel, preotul Tursa a înaintat o petiţie către ministrul afacerilor interne, Teohar Georgescu, prin care îi reamintea de activitatea sa în penitenciarul din Caransebeş, despre slujbele pe care le săvâr­şea şi darurile pe care le aducea deţinuţilor la sărbătorile religioa­se, cerându-i să intervină pentru rezolvarea cazului său. Petiţia nu a mai ajuns la ministrul comu­nist, iar preotului Tursa i s-a dat o decizie de trimitere în detenţie adminis­trativă pe o perioadă de 24 de luni. A cunoscut închisorile şi coloniile de muncă de la Ministerul Afacerilor Interne, Văcăreşti (aprilie 1949), Jilava (iunie 1949), Târgşor (noiembrie 1949), Făgăraş (octombrie 1950), Cernavodă, Bragadiru (ianuarie 1953), Rahova 3 (aprilie 1953) şi Popeşti-Leordeni (martie 1953). În martie 1951 a fost anchetat la Securitatea din Sibiu. La 17 iulie 1953 a fost eliberat, dar trimis în domiciliu obligatoriu la Râmnicu-Sărat. Nu ştim când i s-au ridicat restric­ţiile domiciliare.