Astăzi se împlinesc 58 de ani de la începutul mișcării reformiste din Cehoslovacia, cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga”, considerată o importantă fisură în blocul comunist aflat sub sfera de in
05 Ian, 2026
Reşedinţa mitropolitană din Chişinău
După ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, în ţinutul dintre Prut şi Nistru, a fost înfiinţată o arhiepiscopie al cărei sediu a fost stabilit la Chişinău.
Primul eparhiot, Gavril Bănulescu-Bodoni, a pus bazele administrative ale noii jurisdicţii prin înfiinţarea unui seminar şi a unui întreg aparat care să acopere necesităţile pastoral-misionare. Printre altele, a construit o reşedinţă, actualmente păstrându-se o parte, fiind situată pe bulevardul Ştefan cel Mare. Dar ultima reşedinţă a Eparhiei Chişinăului, folosită după 1918 de Mitropolia Basarabiei, a fost ridicată, în 1911, de arhiepiscopul Serafim, cunoscută drept "Casa Serafimov". Clădirea a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în formă de patrulater, cu trei etaje, cu o suprafaţă de 2.000 m2 şi în stil clasicizant, după cum se poate vedea în ilustrata epocă. În timpul bombardamentelor Armatei Roşii, din august 1944, a fost distrusă în marte parte, ulterior fiind demolată de autorităţile sovietice.
