Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Historica Reşedinţa mitropolitană din Chişinău

Reşedinţa mitropolitană din Chişinău

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 17 Aug, 2010

După ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, în ţinutul dintre Prut şi Nistru, a fost înfiinţată o arhiepiscopie al cărei sediu a fost stabilit la Chişinău.

Primul eparhiot, Gavril Bănulescu-Bodoni, a pus bazele administrative ale noii jurisdicţii prin înfiinţarea unui seminar şi a unui întreg aparat care să acopere necesităţile pastoral-misionare. Printre altele, a construit o reşedinţă, actualmente păstrându-se o parte, fiind situată pe bulevardul Ştefan cel Mare. Dar ultima reşedinţă a Eparhiei Chişinăului, folosită după 1918 de Mitropolia Basarabiei, a fost ridicată, în 1911, de arhiepiscopul Serafim, cunoscută drept "Casa Serafimov". Clădirea a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în formă de patrulater, cu trei etaje, cu o suprafaţă de 2.000 m2 şi în stil clasicizant, după cum se poate vedea în ilustrata epocă. În timpul bombardamentelor Armatei Roşii, din august 1944, a fost distrusă în marte parte, ulterior fiind demolată de autorităţile sovietice.