Unirea Principatelor a fost un act deopotrivă intern și internațional, ea realizându-se prin voința românilor, aprobată și recunoscută treptat de marile puteri. Ea nu vine de nicăieri ca să meargă spre
25 Ian, 2026
Reşedinţa mitropolitană din Chişinău
După ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, în ţinutul dintre Prut şi Nistru, a fost înfiinţată o arhiepiscopie al cărei sediu a fost stabilit la Chişinău.
Primul eparhiot, Gavril Bănulescu-Bodoni, a pus bazele administrative ale noii jurisdicţii prin înfiinţarea unui seminar şi a unui întreg aparat care să acopere necesităţile pastoral-misionare. Printre altele, a construit o reşedinţă, actualmente păstrându-se o parte, fiind situată pe bulevardul Ştefan cel Mare. Dar ultima reşedinţă a Eparhiei Chişinăului, folosită după 1918 de Mitropolia Basarabiei, a fost ridicată, în 1911, de arhiepiscopul Serafim, cunoscută drept "Casa Serafimov". Clădirea a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în formă de patrulater, cu trei etaje, cu o suprafaţă de 2.000 m2 şi în stil clasicizant, după cum se poate vedea în ilustrata epocă. În timpul bombardamentelor Armatei Roşii, din august 1944, a fost distrusă în marte parte, ulterior fiind demolată de autorităţile sovietice.
