România interbelică văzută prin aparatul unui fotoreporter

Acum patru ani, când am iniţiat proiectul Fototeca Ortodoxiei Româneşti, spaţiul public încă era văduvit de fotografie ca izvor istoric. Proiectul nostru l-am demarat atât în scopul cunoaşterii şi înţelegerii trecutului bisericesc românesc prin fotografie, dar şi pentru recuperarea acestui tip de mărturie istorică. Între timp, prin realizarea de proiecte editoriale pe internet sau prin tipărire, cunoaşterea trecutului românesc a cunoscut o amploare fără precedent. Iar în acest sens sunt lăudabile iniţiativele diferitelor instituţii păstrătoare de fotografie veche.

Un exemplu este editarea de către Biblioteca Naţională a României a unui pachet de fotografii realizate în secolul trecut de către cunoscutul Iosif Berman, album cu titlul: „Iosif Berman, maestrul fotoreportajului românesc interbelic“, Bucureşti, 2013, 202 p. El provenea dintr-o familie evreiască din târgul sucevean al Burdujenilor, ai cărei membri participaseră la Războiul de Independenţă. Iosif a fost unul dintre fiii lui David Berman, care s-a dedicat unei meserii ce începea să-şi facă tot mai simţită prezenţa în presa românească de la începutul secolului trecut. Aşadar, Iosif Berman a venit în Bucureşti, unde a colaborat la principalele ziare care imprimau tot mai mult fotografia în locul gravurii. A lucrat la „Dimineaţa“, „Adevărul“ şi la revistele care aveau drept conţinut fotografia, precum: „Ilustraţiunea română“ sau „Realitatea ilustrată“. Este dedicat fotografiei, care să surprindă realitatea şi personajele în plină acţiune. Din albumul la care facem referire se regăsesc câteva fotografii relative la trecutul bisericesc românesc. De pildă, la paginile 80 şi 81, găsim Catedrala patriarhală în două fotografii, una cu faţada de la intrare, cu porticul în stil neoclasic şi frizele pictate cu sfinţi, iar cealaltă dinspre răsărit, unde se vede amenajarea incintei din vremea patriarhului Miron Cristea. La pagina 83, avem un instantaneu de la aşezarea statuii lui Constantin Vodă Brâncoveanu în faţa Bisericii „Sfântul Gheorghe-Nou“ din Bucureşti, iar la pagina 132 sunt regele Carol al II-lea şi voievodul Mihai de Alba Iulia într-o vizită pe care o efectuau în Banat, însoţiţi de vrednicul preot Coriolan Buracu. În plan pastoral, la pagina 137 întâlnim o fotografie cu acelaşi monarh şi regina-mamă Maria la slujba de Înviere din aprilie 1933 (nicidecum ianuarie cum figurează în album!) de la Patriarhia Română. La pagina 139 consemnăm o secvenţă din protocolul primirii monarhului la Patriarhia Română la slujba de Te Deum din 1 ianuarie 1939, iar la pagina 147 avem o fotografie inedită cu patriarhul Miron Cristea, mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei şi omul politic Iuliu Maniu după serviciul religios săvârşit cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentare. Alte câteva fotografii ne-au atras atenţia în mod deosebit. La pagina 176 îl găsim pe profesorul Dimitrie Gusti, ca naş în 1930 la săvârşirea unei nunţi în comuna Runcu, judeţul Gorj, iar la paginile 188 şi 189 sunt surprinse instantanee din evlavia românilor aflaţi în pelerinaj la mănăstiri din Neamţ sau la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou de la Catedrala patriarhală. Acestea sunt numai o parte din mărturiile fotografice surprinse de aparatul lui Berman, care astăzi ne ajută să înţelegem un trecut uneori văzut idilic.