Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Preotul, un sprijin al românilor din diaspora

Preotul, un sprijin al românilor din diaspora

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 20 Aug, 2010

Libera circulaţie de după 1989 a făcut posibilă emigrarea unui număr foarte mare de români în străinătate. Plecaţi departe de familie şi de ţară pentru un ban în plus şi pentru un trai mai bun, aceşti oameni trebuie să facă un uriaş efort de adaptare în ţările în care ajung. Biserica Ortodoxă Română a fost mereu alături de migranţii români, oferindu-le asistenţa religioasă şi ajutor prin intermediul celor peste 600 de clerici trimişi în parohiile organizate pe întreg globul.

"Primul lucru pe care îl caută românii plecaţi în străinătate este biserica".

Potrivit ultimului raport asupra imigraţiei, publicat la începutul lunii iulie de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), numai în statele membre UE se află circa 2,7 milioane de imigranţi români. Dacă mai punem la socoteală şi numărul celor care au plecat să muncească pe alte continente, cifra totală depăşeşte cu mult 3 milioane de români. Deşi cu o stare materială relativ bună, aceşti oameni trebuie să facă un uriaş efort de adaptare la cultura, cutumele şi stilul de viaţă al ţărilor în care, unii temporar, alţii definitiv, şi-au întemeiat un cămin. Pentru toţi aceştia, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a găsit metode de a-i susţine, de a-i sprijini şi de a le oferi asistenţa religioasă şi ajutor în chiar mijlocul comunităţilor în care trăiesc, organizând parohii şi trimiţând peste hotarele ţării preoţi misionari.

Florentina G. are 39 de ani şi munceşte în Spania din 2003. Deşi i-a fost şi îi este şi acum greu departe de ţară şi de familie, a găsit un sprijin în comunitatea românească înjghebată în jurul bisericii ortodoxe. "Avem o biserică în Torehon, la două staţii de tren de Coslada, la vreo 25 de kilometri, şi alta, mare şi foarte frumoasă în Placa de Castilla. Acolo mergem de Crăciun. În general, bisericile româneşti sunt pline ochi la orice sărbătoare. Se oficiază şi aici cununii religioase, botezuri, la fel ca în ţară", ne-a explicat femeia.

Potrivit Hotărârii Sfântului Sinod al BOR, în fiecare an, prima duminică de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (15 august) este dedicată rugăciunilor pentru migranţi.

"E greu să fii străin într-o ţară străină"

Despre misiunea BOR în folosul românilor plecaţi la muncă în diverse ţări ale lumii ne-a vorbit pr. Ion Armaşi, secretar cancelarie în cadrul Sectorului Comunităţi Externe al Patriarhiei Române.

Cum satisface BOR nevoia de asistenţă religioasă a românilor plecaţi la muncă în străinătate?

Patriarhia Română s-a îngrijit întotdeauna de românii care au plecat în străinătate, atât înainte de 1989, cât mai ales după. Chiar dacă în vechiul statut de organizare şi funcţionare a Bisericii noastre nu exista misiunea de diasporă ortodoxă românească, totuşi şi atunci au existat parohii, în special în Europa, dar şi în Australia şi SUA, care s-au bucurat de sprijin spiritual, dar şi material din partea Patriarhiei noastre: trimiterea de preoţi, de cărţi de slujbă, de cărţi de rugăciune, mesaje de încurajare pentru menţinerea limbii şi a unităţii cu Biserica-mamă şi cu ţara din care au plecat. După 1989, când graniţele ţării s-au deschis, mulţi dintre conaţionalii noştri au ales să plece la studii sau la muncă în străinătate. Numărul lor crescând, a fost nevoie ca Patriarhia Română să-i sprijine să se organizeze în comunităţi, mai ales în parohii, iar după aceea Sfântul Sinod a rânduit înfiinţarea de noi episcopii, acolo unde numărul românilor a fost mai mare. Astfel, s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă Română din Australia şi Noua Zeelandă, Episcopia Ortodoxă Română din Spania, Episcopia Ortodoxă Română din Italia, Episcopia Ortodoxă Română din Europa de Nord. Toate aceste eparhii au fost susţinute pentru a se putea organiza şi a-şi putea desfăşura activitatea în folosul spiritual al românilor de acolo.

În ce constă asistenţa religioasă şi sprijinul pe care preoţii din aceste comunităţi le acordă migranţilor?

În primul rând, preotul este chiar unul dintre emigranţi. De multe ori s-a întâmplat ca mai mulţi cetăţeni dintr-un sat sau dintr-un orăşel care au plecat la muncă într-o anumită ţară să-şi cheme preotul lor acolo. Preotul este cel care se ocupă de starea spirituală a fiecăruia dintre migranţi. E greu să fii străin într-o ţară străină. Preotul este cel care îi strânge în jurul lui pe toţi românii aflaţi deja într-o anumită zonă şi pe cei care vin pentru prima dată acolo. Primul lucru pe care îl caută românii plecaţi în străinătate este biserica. Pentru că ştiu că acolo vor găsi, înainte de toate, un sfat bun şi înţelegere. De multe ori, preoţii noştri au reuşit să-i ajute pe nou-veniţi să-şi găsească un loc de cazare şi chiar un loc de muncă. Iată, deci, că pe lângă asistenţa spirituală, preoţii oferă şi sfaturi pentru o bună vieţuire în comunităţile respective. Trebuie spus că în străinătate românii nu sunt enclavizaţi, nu există cartiere româneşti. Ei trăiesc în mijlocul comunităţilor din ţarile în care sosesc şi de aceea trebuie de multe ori să se adapteze condiţiilor sociale, politice şi de altă natură din ţara respectivă. De aceea, comunitatea strânsă în jurul preotului are un rol foarte important în buna adaptare a românilor la condiţiile locului.

Câte parohii ortodoxe române există, în prezent, în străinătate?

În momentul de faţă există aproximativ 600 de parohii şi peste 600 de clerici ortodocşi români. Iar Biserica Ortodoxă Română este organizată în mai multe eparhii în străinătate, însemnând cele din jurul graniţelor actuale ale României (Mitropolia Basarabiei, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Episcopia Dacia Felix), apoi Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale, Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi, Episcopia Ortodoxă a Australiei şi Noii Zeelande. De asemenea, avem comunităţi româneşti din diaspora aflate direct sub jurisdicţia Patriarhiei Române: Aşezămintele Româneşti din Ţara Sfântă, Aşezămintele Româneşti de la Muntele Athos, Parohia Ortodoxă Română din Osaka şi Parohia "Sf. Gheorghe" din Tokio (Japonia), Comunitatea Ortodoxă Română din Cipru, Parohia Ortodoxă Română din Africa de Sud, Comunitatea Ortodoxă Română din Turcia, Parohia Ortodoxă Română din Iordania şi Parohia Ortodoxă Română din Cehia.