Bullyingul în școli: cauze ascunse și manifestări vizibile

Fenomenul bullyingului, tot mai frecvent în școlile din România și din lume, este un comportament complex care implică agresiune repetată, intenționată și dificil de evitat de către victimă. Psihologul Alina-Elena Grecu, cu o experiență îndelungată în lucrul cu elevii, explică faptul că acest tip de comportament este alimentat de un dezechilibru de putere și se manifestă în diverse forme: fizic, verbal și relațional. Cauzele acestui fenomen sunt personale, sociale și familiale, aspectele psihologice ale agresorilor putând ascunde un sentiment de gol interior, anxietate și instabilitate emoțională.

Psihologul Alina-Elena Grecu lucrează de aproape 20 de ani cu elevi de gimnaziu și liceu și cunoaște foarte bine aspectele care intervin în procesul de bullying răspândit în școli. „Când ne referim la o definiție a bullyingului, putem spune că ne confruntăm cu un veritabil «călcâi al lui Ahile», deoarece există mai multe definiții și mai multe abordări ale acestui fenomen complex. În general, se acceptă prezumția că bullyingul implică un deficit de putere în care victima este mai puțin puternică decât agresorul. Prin bullying înțelegem, de asemenea, un comportament intenționat vătămător, care se repetă și de care este greu să te aperi. Dar dacă vorbim de un singur incident, nu putem vorbi neapărat de bullying”, spune psihologul.

Mediu familial instabil

Specialiștii atrag atenția că bullyingul este cauzat de o combinație de factori personali, sociali și educaționali, de aceea și intervențiile trebuie direcţionate pe mai multe planuri, implicând școala, familia și societatea. Studiul „Explorarea cauzelor bullyingului în rândul elevilor din clasele a opta și a noua dintr-un district educațional din Africa de Sud” („Exploring causes of bullying among grade eight and nine learners in a South African education district”), realizat de Nizibone Juliet Mguye și publicat în „Interdisciplinary Journal of Education” (2024), arată că există mai multe cauze ale bullyingului. Gelozia și invidia între elevi sunt generate, adesea, de comparații legate de haine, telefoane sau performanțe. O altă cauză este mediul familial instabil, conflictele de acasă și lipsa sprijinului parental, care pot determina ca elevii să devină agresori. Aspectul fizic, diferențele de înălțime, greutate sau anumite trăsături faciale sunt motive frecvente de hărțuire. Lipsa educației morale și a reperelor etice poate duce la neînțelegeri și comportamente discriminatorii. Diferențele de vârstă dintre elevi sunt și ele o sursă de bullying, deoarece școlarii mai mari îi intimidează adesea pe cei mai mici. O ultimă cauză menționată de acest articol o reprezintă resursele materiale insuficiente din școli, cum ar fi mobilierul deteriorat, ceea ce poate genera conflicte între copii.

„Tipurile de bullying identificate în rândul copiilor sunt: fizic, verbal și relațional. Predominant și mai vizibil este bullyingul fizic, deoarece acesta este și mai ușor de observat atunci când un copil împinge, lovește, mușcă, pune piedică, blochează calea sau rănește corporal un alt copil. De multe ori, prin forță fizică un copil mai mare cere bunuri și bani de la un copil mai mic decât el și, dacă nu primește, ia cu forța ceea ce își dorește. Cel deposedat de bunuri se retrage plângând pentru că nu a avut puterea de a se opune, acest tip de incidente repetându-se sistematic.

Bullyingul relațional este prezent, adesea, în rândul elevilor atunci când unul sau mai mulți școlari resping, exclud, izolează, intimidează, ironizează sau fac de rușine pe un alt copil, care devine astfel victimă.

Bullyingul verbal se întâmplă atunci când un elev tachinează, pune porecle, jignește, face glume răutăcioase sau împrăștie informații neadevărate despre un alt elev”, a completat psihologul Alina-Elena Grecu.

Literatura de specialitate pune la dispoziție mai multe cărți care abordează fenomenul de bullying şi pot fi resurse utile pentru profesori, părinți și elevi. Printre acestea menționăm: „Copii mai puternici decât bullyingul. Cum să crești un copil încrezător, echilibrat și puternic”, semnată de Stella O´Malley; „Cum să fii cool la școală. Educație fără bullying” (pentru clasele I-VII); „Minunea” și „Cartea lui Julian”, scrise de R.J. Palacio.

Este important de știut, de asemenea, că literatura pentru copii poate influența comportamentele de bullying și victimizare în rândul școlarilor, după cum arată studiul „Lecții timpurii în hărțuire și victimizare: ajutorul și obstacolul literaturii pentru copii” („Early Lessons in Bullying and Victimization: The Help and Hindrance of Children’s Literature”) realizat de R.L. Oliver, T.A. Young și S.M. LASalle și publicat în „The School counselor” (1994). Autorii analizează modul în care literatura pentru copii influențează percepțiile și comportamentele legate de bullying și victimizare în rândul preadolescenților. Analizând mai multe cărți pentru copii, care prezintă personaje agresate sau agresori, autorul observă că mai multe povești oferă soluții violente sau exagerate la situații de bullying, cum ar fi atacuri fizice ca răspuns la hărțuire. Exemplele negative din literatură pot încuraja copiii vulnerabili să imite aceste comportamente, în lipsa unor alternative constructive. Studiul oferă exemplul unui băiat de 12 ani, care a răspuns la bullying cu un act extrem de violență, similar cu un personaj dintr-o carte. Concluzia articolului este că modul în care literatura abordează problema bullyingului poate ameliora sau agrava situația.

Vid emoțional, anxietate și depresie

Explorând cauzele bullyingului, psihologii au demonstrat că de multe ori acestea au semnalat un gol interior, relații dificile cu persoanele din familia din care provin, nevoi nesatisfăcute de conexiune și validare personală și mari difi­cultăți emoționale la elevii care au recurs la asemenea comportamente.

J.D.A. Parker, P.K. Kloosterman, L.J. Summerfeldt, autorii studiului „Înțelegerea bătău­șilor și a victimelor: inteligența emoțională la elevii de liceu” („Understanding bullies and victims: emotional intelligence in high school students”), publicat în revista „Personality and Individual Differences” (2014), sugerează că elevii care agresează au niveluri scăzute de inteligență emoțională, mai ales în gestionarea stresului și a empatiei. Iar adolescenții care recurg, în mod regulat, la bullying tind să aibă dificultăți în gestionarea emoțiilor și a relațiilor interpersonale, ceea ce sugerează un vid afectiv sau o imaturitate emoțională.

„Aș dori să mai adaug o cercetare din 2021, realizată de S.J. Herron și F. Sani, intitulată «Înțelegerea sentimentului de vid: studiu al experienței trăite» («Understanding the typical presentation of emptiness: a study of lived-experience») și publicată în «Journal of Mental Health», care demonstrează că tinerii ce devin agresori au un puternic sentiment de gol interior și se simt deconectați de sine, de ceilalți și de lume. Ei percep acut lipsa sensului, insensibilitate emoțională și izolare și pentru a compensa aceste sentimente recurg la comportamente de bullying. O altă problemă identificată la agresorii din procesul de bullying sunt niveluri ridicate de anxietate și dificultăți în reglarea emoțiilor, ceea ce sugerează instabilitate emoțională. Întrebați de ce au acționat în mod agresiv asupra altor copii, agresorii răspund, adesea, că nu s-au putut abține sau că aveau o stare proastă și au acționat ca urmare a acestor trăiri interioare aflate la o mare intensitate, de necontrolat. La victimele din procesul de bullying, adică acei elevi care suportă pasiv comportamentul agresiv, specialiștii au descoperit simptome depresive și tendința de victimizare. Astfel că agresorii sunt parcă atrași instinctiv de victime”, a menţionat psihologul Alina-Elena Grecu.