Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Psihologie Cyberbullyingul, un pericol real într-o lume virtuală

Cyberbullyingul, un pericol real într-o lume virtuală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Psihologie
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 06 Iunie 2024

În ultimele decenii, s-a constatat că pe lângă beneficiile pe care le-a adus internetul, acesta deschide și „porți” către acțiuni periculoase. Una dintre acestea este abuzul de tip cyberbullying, întâlnit tot mai frecvent, mai ales în rândul copiilor și adolescenților. Cyberbullyingul sau hărțuirea online apare atunci când o persoană utilizează tehnologia digitală pentru a hărțui, umili, amenința, intimida sau răni, în mod deliberat și repetat, o altă persoană. Aceasta se întâmplă pe rețelele de socializare, pe platformele online care au la bază schimbul de mesaje, jocuri interactive sau alte activități.

Cyberbullyingul poate începe sub forma unui joc, prin care o persoană trimite mesaje insistente, agasante, supărătoare sau amenințări prin platformele ce permit schimbul de mesaje. O altă formă a acestui tip de abuz este răspândirea de minciuni, informații jenante sau intime, precum și postarea de fotografii cu intenția de a umili o anumită persoană. În unele cazuri, se ajunge până la copierea identității unei persoane și transmiterea de mesaje răutăcioase sau compromițătoare în numele acesteia.  

Oricine poate deveni țintă a cyberbullyingului, atât copii, cât și adulți. Cătălina Surcel, preșe­din­tele Asociației Telefonul Copilului, a dezvoltat mai multe programe și activități de prevenire a acestui tip de bullying: „Anul trecut, din perspectiva cazurilor de tip cyberbullying consiliate de asociația noastră, la numărul de telefon 116111, dar și online, prin intermediul platformei, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă în rândul copiilor a fost cuprinsă între 13 şi 15 ani, în mai mult de 43% dintre situații, urmată de 16-17 ani, în aproape 40% dintre situații. Observăm, însă, tot mai mult scăderea vârstei copiilor afectați de cyberbullying. 18% dintre copiii care ne-au contactat au vârste cuprinse între 10 și 12 ani, ceea ce arată nevoia urgentă pentru programe de prevenire de la vârste mici. Cele mai multe victime au fost din rândul fetelor 65,4%, iar din rândul băieţilor, 34,6%”. 

„BeCyberSafe”

În anul 2019, Asociația Telefonul Copilului a organizat, la Palatul Parlamentului, Forumul Naţional Anti-Bullying, un eveniment unic în România, dedicat dezbaterilor privind politicile publice pentru combaterea acestui fenomen în rândul copiilor. Forumul a concretizat demersurile asociației pentru introducerea în legislație a acestui tip de abuz, ceea ce a condus la acordarea, în anul 2020, a Premiului I la categoria Educație, în cadrul Galei Radio România Cultural. Cătălina Surcel a precizat că asociația a acordat atenție proiectelor și campaniilor de prevenire a cyberbullyingului încă din anul 2011, odată cu primele cazuri pentru care copiii au solicitat consiliere. Printre inițiativele, proiectele și campaniile realizate merită menționate „Stop bullying”, „Fii prietenos, nu răutăcios”, „BeCyberSafe”platforma online de prevenire a abuzului de tip cyberbullying. În plus, cercetările realizate de asociație au fost valorificate în propunerea de politică publică elaborată și transmisă către decidenți, care a declan­șat modificarea legisla­ției pentru prevenirea cyberbullyingului. De asemenea, specialiștii asociației au pus la dispoziția copiilor, părinților și cadrelor didactice resurse edu­caționale și au realizat mii de întâlniri cu aceștia.

„Copiilor cărora ne adresăm în toate activi­tățile noastre educațio­nale, dar și în cadrul sesiunilor de consiliere, le transmitem că ceea ce pot face, cu prioritate, pentru a nu deveni victime ale abuzului de tip cyberbullying vizează utilizarea setărilor de confidențialitate, aten­ție la ceea ce postează în mediul online. Internetul este un spațiu virtual public, iar ceea ce copiii postează nu este privat, de aceea trebuie păstrate informațiile personale doar pentru ei și nedivulgarea lor în mediul online, limitarea prietenilor din mediul online la persoane pe care le cunosc și în care au încredere, protejarea parolelor. Este important să înțelegem că nu putem controla ceea ce fac oamenii din jur, ci doar modul în care reac­ționăm la ceea ce fac ei. Cuvintele lor au putere asupra noastră atât timp cât alegem să ne lăsăm afec­tați”, a explicat Cătălina Surcel.

Protecție prin respectarea regulilor 

Specialiștii recomandă o serie de reguli care ar putea să funcționeze precum un ghid, atunci când copiii utilizează „ecranele”, iar dintre acestea menționăm: să nu ofere altor persoane parolele utilizate, cu excepția părinților; să nu se întâlnească cu nici un așa-zis „prieten de pe internet” înainte de a se consulta cu părinţii; să nu deschidă e-mailuri de la expeditori necunoscuţi; să blocheze comunicarea cu agresorii din mediul online; să păstreze capturi de pe telefon sau din social media ale postărilor și comentariilor care îi vizează și îi hărțuiesc, pentru a le avea drept dovadă; să vorbească despre ceea ce li se întâmplă cu persoane de încredere (părinți, cadre didactice); să apeleze 116111 - Telefonul Copilului, pentru a vorbi cu persoane specializate să le ofere suport și consiliere.

Chiar dacă agresiunea de tip cyberbullying are loc în mediul online, persoana în cauză are impresia că poate fi atacată oriunde s-ar afla, pentru că agresorul lasă impresia că știe totul despre ea. Pentru copiii neinformați, situația poate părea fără de ieșire, de aceea efectele îi pot afecta la nivel: psihic (se simt stânjeniți, amenințați, furioși), emoțional (pierd interesul pentru activitățile zilnice și chiar pentru cele care le plăceau) și fizic (se simte obosiți, au dureri de cap sau stomac, insomnii).

Un rol important în prevenirea cyberbullyingului și în informarea copiilor o au părinții, așa după cum a precizat Cătălina Surcel: „Părin­ților le recomandăm să verifice periodic categoriile de servicii pe care le utilizează copiii lor, să verifice conţinutul jocurilor pe care le aleg, să verifice dacă unele jocuri includ comunicare online, iar într-un asemenea caz, să le reamintească regulile de bază în comunicarea prin internet. Pentru părinți am publicat resurse utile pe platforma oficială a organizației telefonulcopilului.ro/resurse. Ceea ce părinții pot transmite copiilor este faptul că, deşi internetul este o sursă inepuizabilă de informaţii, acesta nu reflectă mereu realitatea. Copiii au nevoie să fie educați despre modalitatea de a evalua, permanent, platforma online pe care o vizitează pentru a verifica dacă aceasta conţine informaţii veridice. De asemenea, este necesar ca părinţii să contribuie la îndrumarea copiilor către relații sociale în viața reală și mai puțin în cea virtuală”.

În cadrul serviciilor de consiliere, realizate prin intermediul Telefonului Copilului, specia­liștii s-au întâlnit cu multe situații de cyberbullying, despre una dintre acestea ne-a relatat Cătălina Surcel.  Pentru a păstra confidențiali­tatea, am schimbat numele copilului și unele detalii au fost rescrise, astfel încât acesta să nu se poată recunoaște. Amalia, 12 ani, a contactat Asocia­ția Telefonul Copilului pentru a împărtăși situația cu care se confruntă și pentru a cere ajutorul. Ea a mărturisit că o persoană necunoscută de pe o rețea de socializare o asediază cu mesaje, amenințând-o că știe unde stă și va veni „peste ea”. De frică, nu a mai ieșit din casă și nu a mai mers nici chiar la școală. În zilele următoare, acel străin i-a cerut poze indecente cu ea, „ca să o lase în pace”. Amalia a presupus că ar putea fi un coleg de la școală, care o cunoaște și care se ascunde sub un cont fals, pentru a nu fi recunoscut. Ea a întrebat consilierul: „Ce să fac, să îi dau pozele ca să mă lase în pace? Îmi este teamă să le spun părinților. Mi-e frică să nu mă judece și să nu înțeleagă situația”. În urma consilierii primite, Amalia a înțeles cum să prevină, dar și cum să reacționeze la provocări precum cea sesizată. Consilierul a învățat-o cum poate să păstreze dovezile agresiunii online, informând-o despre faptul că legea pedepsește atât hărțuirea, cât și amenințarea, acestea fiind infrac­țiuni cuprinse în Codul Penal. Astfel, Amalia nu a răspuns amenin­țării primite și a înțeles că este important să le spună părinților săi despre situația cu care se confruntă. Persoana care a agresat-o în mediul online se află acum în atenția autorităților.

Acesta este doar unul dintre multele cazuri de abuz tip cyberbullying care au găsit soluții apelând la specialiști, dar, din păcate, există foarte mulți copii care nu știu cum să reacționeze în asemenea situații. Mai multe informații despre moda­litățile de prevenire și recomandări utile în caz de cyberbullying pot fi aflate pe platforma online dezvoltată pentru copii de către Asociația Telefonul Copilului.

Citeşte mai multe despre:   bullying  -   online  -   Asociatia Telefonul Copilului