Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Prezentul activ și creativ al Bisericii, la Barcani
„Tinerii sunt prezentul activ și creativ al Bisericii, nu doar viitorul ei.” În acest adevăr definit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se înscrie și lucrarea cu copiii, care se săvârșește în Parohia Barcani I, din Protopopiatul Buzăul Transilvan, din Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei. Cele mai mari daruri pe care aceștia le primesc în Biserică sunt descoperirea faptului că iubirea de Dumnezeu se manifestă prin dragostea față de aproapele și că ei pot oferi ajutor semenilor. Astfel, lumea se reînnoiește permanent, iar Biserica și comunitatea se întăresc continuu.
Satul Barcani, din județul Covasna, își revendică numele de la luncile acoperite cu apă, pe unde vechii lui locuitori se deplasau cu bărcile. O altă variantă are o conotație istorică: existența unui membru al Sfatului lui Mihai Viteazul în Transilvania, care s-ar fi numit Barcan. Localitatea se află situată în bazinul buzoian al Întorsurii Buzăului. Se spune că primii locuitori din sat au venit din Depresiunea Bârsei, fugiți din fostele scaune secuiești. După înființarea glajeriei (ateliere de sticlărie) s-au stabilit aici și câteva familii de polonezi. Până în 1918, satul a aparținut de comuna Zagon.
Istorie demnă
Istoria satului Barcani este marcată de câteva momente deosebite. În timpul Primului Război Mondial, preotul comunității, Gheorghe Burlea, a fost închis de autoritățile maghiare, învinuit de spionaj în favoarea românilor. La întoarcerea de pe front, împreună cu primarul Cristifon Purecel, el a organizat Garda Națională Românească din localitate, care a dezarmat garda maghiară, fără vărsare de sânge. Pentru acest act, autoritățile l-au condamnat la moarte prin spânzurare, dar a fost salvat de localnicul Adolf Solosovics. La Credenționalul pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 au subscris 154 de capi de familii din sat. Delegația de bărcăneni, în frunte cu preotul, primarul și viceprimarul (care a fost bunicul actualului primar al comunei Barcani, Gheorghe Marin), a mers pe jos până la Alba Iulia. În amintirea acelui act, anul trecut, mulți localnici, în frunte cu primarul Gheorghe Marin, au refăcut traseul cu căruțele.
Actuala biserică din Barcani, cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fosta ridicată între anii 1896 şi 1897. Prin grija autorităților, satul dispune de apă curentă, de drumuri reabilitate, iar clădirile sociale (școala, căminul cultural, biserica) au fost reparate, comunicarea cu oamenii fiind elementul esențial care i-a asigurat succesul celor șapte mandate consecutive ale actualului primar.
Educație și filantropie
Părintele paroh Gheorghe Radu-Bledea slujește la Barcani de aproape patru ani. El păstorește o enorie cu vreo 400 de suflete. Mulți tineri din sat au plecat la muncă spre orașele mai mari din zonă, dar și în afara țării. Cu toate acestea, comunitatea nu este îmbătrânită. „Înmormântările și botezurile sunt cam la același număr, în jur de 30 pe an. Cu ajutorul primit de la primărie, apoi din veniturile pe care le obținem din administrarea pădurii parohiei și a unor suprafețe de teren, reușim să satisfacem în mare parte nevoile enoriașilor nevoiași. O problemă cu care ne confruntăm însă este propaganda agresivă a unui cult neoprotestant în parohie, care a reușit să atragă câteva familii, ortodocși de etnie rromă. Slujesc în această parohie cu sentimentul îndeplinirii datoriei față de înaintașii mei, nu numai față de tatăl meu, Gheorghe Radu, care a fost preot aici înaintea mea, ci și față de ceilalți credincioși care au făcut ceva pentru această comunitate”, ne spune părintele paroh.
Dar cea mai importantă lucrare socială pe care o săvârșește Biserica în această comunitate este dedicată copiilor. Despre aceasta am discutat cu doamna preoteasă Felicia Radu, mama părintelui paroh, care este profesoară de religie la Școala Gimnazială „Andrei Șaguna” din localitate. „Noi ne dorim ca tinerii din parohie să conștientizeze faptul că nimic nu există în lume fără Dumnezeu. De aceea, ei trebuie să participe cât mai intens la viața Bisericii și să descopere faptul că iubirea față de Dumnezeu se manifestă prin iubirea față de aproapele și că ei pot oferi ajutor semenilor. Pentru aceasta, cu sprijinul special acordat de directorul școlii, domnul Cătălin Petcu, și al autorităților locale, am organizat mai multe activități, cu scopul de a cultiva dragostea față de aproapele, ajutându-i pe cei care se află în suferință, copii abandonați, bătrâni sau bolnavi singuri. Resursele financiare necesare le-au asigurat elevii, prin vânzarea de prăjituri făcute în familiile lor. Astfel, am reușit să-i mângâiem pe cei 20 de copii de la Centrul de plasament familial de la Întorsura Buzăului, cărora le-am oferit mici daruri în ajunul Crăciunului. Am organizat, de asemenea, o activitate similară pentru cei 60 de bolnavi ai Secției de Neurologie din cadrul Spitalului Întorsura Buzăului. Cu alt prilej, ne-am aflat în mijlocul celor peste 300 de copii abandonați și 38 de bătrâni singuri, bolnavi și fără sprijin, împreună cu familiile nevoiașe, aflați în grija părintelui Nicolae Tănase de la Valea Plopului. În această activitate am fost însoțiți și de conducerea Primăriei Barcani, care a contribuit la procurarea ajutoarelor”, afirmă doamna profesoară Felicia Radu.
A fi liberi
În acest „prezent activ și creativ al Bisericii” din Barcani se înscrie și participarea la Concursul național artistic „Unirea, libertate și unitate” sau la Concursul național de miniproiecte cu caracter misionar filantropic „Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu”. La etapa eparhială s-a obținut Premiul al II-lea pentru proiectul „Împărțim lumină”, premiu înmânat de ierarhul locului, Preasfințitul Părinte Andrei. „Organizăm, de asemenea, activități filantropice din dorința de a întinde o mână de ajutor și fetițelor adoptate de maica stareță de la Mănăstirea Mărcuș și participăm la pelerinaje la mănăstirile din zonă, având ca scop dezvoltarea însușirilor și aptitudinilor ziditoare de suflet, dorința de căutare a sacrului, a vieții de sfințenie, și cultivarea ei. La aceste acțiuni participă în jur de 40 de copii. Dorim astfel să fim de ajutor celor de lângă noi, să intrăm în contact cu unele cazuri sociale, să conștientizăm consecințele benefice oferite de comportamentul creștin, preluat după modelul sfinților”, mai spune doamna profesoară Felicia Radu.
Încheiem această succintă prezentare a Parohiei Barcani I tot cu un cuvânt al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care se referă la felul în care trebuie înțeleasă libertatea: „Suntem liberi în măsura în care iubim pe Dumnezeu în rugăciune și pe aproapele nostru prin fapte bune”. Tot ceea ce întreprinde acest „activ prezent și creativ al Bisericii” la Barcani este un act de libertate.