Alimentaţia, importantă în caz de răceală sau gripă

Răceala poate fi cauzată de peste 200 de virusuri, dintre care cele mai comune sunt rinovirusurile și unele coronavirusuri, altele decât cele care determină COVID-19. Gripa este cauzată de trei tipuri de virusuri: influenza A, B și C. În ambele situaţii, de răceală sau gripă, organismul este solicitat energetic și funcțional, de aceea foarte importante sunt odihna, hidratarea și alimentația, dar și evitarea alcoolului, fumatului și a consumului de cafea. Alimen­tația săracă în nutrienți, constând predominant în produse ultraprocesate, are un impact negativ asupra imunității.

Răceala şi gripa, aduse, de regulă, de anotimpul rece, au uneori manifestări similare, dar implică riscuri diferite, deşi ambele sunt de natură virală. De cele mai multe ori, gripa poate determina complicații mai severe. Se instalează brusc, spre deosebire de răceli, ale căror simptome apar treptat. Nasul înfundat sau cu secreții este mai frecvent în răceală, în timp ce gripa este caracterizată de febră (temperatură mai mare sau egală cu 37,8°C) care poate dura până la patru zile, dureri musculare, mai ales în zona lombară (partea inferioară a spatelui), frisoane, stare de oboseală, slăbiciune și durere de cap. De asemenea, în gripă pot apărea și stări de vomă, uneori diaree, simptome care lipsesc de obicei în caz de răceală.

În general, răceala nu produce complicații. Excepție fac persoanele cu astm, la care crizele se pot intensifica. În schimb, gripa poate duce la pneumonie și la infecții bacteriene care necesită spitalizare. În ambele cazuri, transmiterea are loc pe cale aeriană, prin contact cu alte persoane infectate sau cu suprafețe contaminate.

Copiii sunt mai predispuși decât adulții la a contracta infecții respiratorii, deoarece sistemul lor imunitar este încă prea puțin încercat. Fiind de mai puțin timp expuși la mediu decât adulții, ei au un sistem imunitar care încă are nevoie să învețe să identifice și să lupte împotriva agenților patogeni. Până la vârsta de 2 ani, un copil poate răci de până la 10 ori pe an. În plus, copiii se protejează mai puțin decât adulții. De cele mai multe ori, copiii nu își acoperă gura când tușesc sau strănută, nu se spală pe mâini după ce ating diferite obiecte și astfel se expun într-o măsură mai mare la patogeni.

Nu există medicamente care vizează în mod direct agenții patogeni ai răcelilor, ci doar pentru ameliorarea simptomelor. Nici în cazul gripei, nici al răcelilor nu se administrează antibiotice, decât în cazul în care acestea sunt însoțite de o suprainfectare bacteriană. Întrucât răcelile și gripa sunt infecții virale, antibioticele nu au efecte curative. Din aceste motive, singurele medicamente recomandate a fi administrate în caz de infecție respiratorie sunt antiinflamatoarele (pentru ameliorarea durerilor), decongestionantele, antihistaminicele (pentru a calma strănutul și a reduce secre­țiile nazale), antitusivele și expectorantele. În cazul gripei se pot administra și medicamente antivirale, la adulți și copii peste 12 ani.

Menținerea microorganismelor benefice

O seamă de suplimente alimentare și plante medicinale pot fi administrate pentru a preveni infec­țiile, dar și pentru a facilita recuperarea. Este vorba despre sub­stan­țe care joacă un rol critic în creșterea și activitatea celulelor imunitare și compuși din plante care asigură protecție antioxidantă, completând funcția imunitară a organismului: zincul, vitamina C, vitamina D, seleniul, fierul, echi­naceea, sucul de soc, usturoiul.

Întrucât perioada de răceală sau gripă este una în care organismul este solicitat energetic și func­țional, foarte importante sunt odihna, hidratarea și alimentația, ca și evitarea alcoolului, fumatului și a consumului de cafea.

Alimentația săracă în nutrienți, constând predominant în produse ultraprocesate, are un impact negativ asupra imunității. O dietă bogată în zahăr, făină albă, carne roșie şi săracă în legume, fructe, cereale integrale afectează sănătatea microbiotei intestinale, conducând la inflamație cronică, îndeosebi la nivelul intestinului subțire, condiție asociată cu scăderea imunității. Acest lucru se da­torează faptului că intestinul sub­țire este un sit deosebit de important al activității imu­nitare și al sintezei de compuși antimicrobieni.

O dietă bogată în fibre provenite din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase - linte, năut, fasole, edamame, lupin, mazăre - susține creșterea și menținerea microorganismelor benefice. O parte dintre acestea descompun fibrele în acizi grași cu lanț scurt, care pot stimula activitatea celulelor imunitare. Aceste fibre se numesc prebiotice, deoarece constituie hrană pentru microorganismele rezidente aici, numite probiotice.

Dieta poate furniza și probiotice, contribuind la creșterea populației bacteriene intestinale. Alimente probiotice sunt iaurtul, kefirul, murăturile (varza murată, castra­veții murați), tempehul, pasta miso, iaurturile vegetale cu culturi active. De asemenea, o alimentație variată poate preveni deficitele nutriționale, asigurând și aportul de micronutrienți implicați în imunitate.