Alimentaţia, importantă în situaţiile de răceală sau gripă

Iarna ne aduce nu doar bucuria postului, cadourilor, Crăciunului, a mirosului de brad, ci și neplăcerea răcelilor sau a gripei, mai ales pentru persoanele care petrec mult timp în grupuri numeroase: elevi, studenți, profesori, cei care folosesc mijloace de transport în comun etc. Deși răceala și gripa au manifestări similare, sunt condiții diferite ce implică riscuri diferite. De cele mai multe ori, gripa are simptome mai puternice și poate determina complicații severe.

Ambele tipuri de infecții sunt de natură virală. Răceala poate fi cauzată de peste 200 de virusuri, dintre care cele mai comune sunt rinovirusurile și unele coronavirusuri, altele decât cele care determină COVID-19, în timp ce gripa este provocată de trei tipuri de virusuri: influenza A, B și C. De regulă, gripa se instalează brusc, spre deosebire de răceli, ale căror simptome apar treptat. Nasul înfundat sau cu secreții este mai frecvent în răceală, în timp ce gripa este caracterizată de febră (temperatură mai mare sau egală cu 37,8° C) ce poate dura până la 4 zile, dureri musculare, mai ales în zona lombară (partea inferioară a spatelui), frisoane, stare de oboseală, slăbiciune și durere de cap. De asemenea, în gripă pot apărea și stări de vomă, uneori diaree, simptome care lipsesc de obicei în caz de răceală.

În general, răcelile nu produc complicații. Excepție fac persoanele cu astm, la care crizele se pot intensifica. În schimb, gripa poate duce la pneumonie și la infecții bacteriene care necesită spitalizare. În ambele cazuri, infecția se poate transmite pe cale aeriană, prin contact cu alte persoane infectate sau cu suprafețe contaminate. Copiii sunt mai predispuși decât adulții la a contracta infecții respiratorii deoarece sistemul lor imunitar este încă prea puțin încercat. Fiind de mai puțin timp expuși la mediu decât adulții, copiii au un sistem imunitar ce are nevoie să învețe să identifice și să lupte împotriva agen­ților patogeni. Până la vârsta de 2 ani, un copil poate răci de până la 10 ori pe an. În plus, copiii se protejează mai puțin decât adulții. De cele mai multe ori, copiii nu își acoperă gura când tușesc sau strănută, nu se spală pe mâini după ce ating diferite obiecte și astfel se expun într-o măsură mai mare la patogeni.

Nu există medicamente care vizează în mod direct agenții patogeni ai răcelilor, ci pentru ameliorarea simptomelor. Nici în cazul gripei, nici în al răcelilor nu se administrează antibiotice, decât în cazul în care acestea sunt însoțite de o suprainfectare bacteriană. Întrucât răcelile și gripa sunt infecții virale, antibio­ticele nu au efecte curative. De ace­ea, singurele medicamente recomandate în caz de infecție respiratorie sunt antiinflamatoarele (pentru ameliorarea durerilor), decongestionantele, antihistaminicele (pentru a calma strănutul și a reduce secrețiile nazale), antitusivele și expectorantele. În cazul gripei se pot administra și medicamente anti­virale, la adulți și copii de peste 12 ani.

O serie de suplimente alimentare și plante medicinale pot fi administrate pentru a preveni infecțiile, dar și pentru a facilita recuperarea. Este vorba despre substanțe care joacă un rol critic în creșterea și activitatea celulelor imunitare și compuși din plante care asigură protecție antioxidantă, completând funcția imunitară a organismului: zincul, vitamina C, vitamina D, seleniul, fierul, echinacea, sucul de soc, usturoiul. Întrucât perioada de răceală sau gripă este una în care organismul este solicitat energetic și funcțional, foarte importante sunt odihna, hidratarea și alimentația, ca și evitarea alcoolului, fumatului și a consumului de cafea.

Alimentația săracă în nutrienți, constând predominant în produse ultraprocesate, are un impact negativ asupra imunității. O dietă bogată în zahăr, făină albă și carne roșie, dar săracă în legume, fructe și cereale integrale afectează sănătatea microbiotei intestinale, conducând la inflamație cronică îndeosebi la nivelul intestinului sub­țire, condiție asociată cu scăderea imu­nității. Acest lucru se datorează fap­tului că intestinul subțire este un sit deosebit de important al activității imunitare și al sintezei de compuși antimicrobieni. O dietă bogată în fibre provenite din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase (linte, năut, fasole, edama­me, lupin, mazăre) susține crește­rea și menținerea microorganismelor benefice. O parte dintre acestea descompun fibrele în acizi grași cu lanț scurt, care pot stimula activitatea celulelor imunitare. Aceste fibre se numesc prebiotice, deoarece constituie hrană pentru microorganismele rezidente aici, numite probiotice. Dieta poate furniza și probiotice, contribuind la creșterea populației bacteriene intestinale. Alimente probiotice sunt iaurtul, kefirul, murăturile (varza murată, castraveții murați), tempehul, pasta miso, iaurturile vegetale cu culturi active. De asemenea, o alimen­tație variată poate preveni deficitele nutriționale, asigurând și aportul de micronu­trienți implicați în imunitate.