Alimente care contribuie la sănătatea pielii

Deși multă vreme s-a crezut că nu există cu adevărat o legătură între alimentație și acnee, studii din ultimii ani arată contrariul. Două cercetări, una australiană și cealaltă coreeană, au găsit o legătură cu alimentele care au indice glicemic mare: băuturi ­răcoritoare, pâine albă, prăjituri, gogoși etc. Alte studii fac co­­nexiunea cu consumul de lapte. Oricum, toate aceste cercetări vizează în mod clar caracteristicile alimentației în apariţia acneei.

Până în anii ’70 ai secolului trecut, în insula japoneză Okinawa, acneea era inexistentă sau extrem de rară, la fel şi în rândul inuiților, până în 1950, iar în cadrul popula­-țiilor indigene din insulele Kitavan din Papua Noua Guinee, Paraguay și Africa subsahariană lucrurile stau la fel și astăzi. Explicația principală oferită de cercetători vizează caracteristicile alimentației: es­chimo­șii au început să aibă acnee numai după ce au venit în contact cu alimentele moderne, rafinate și ultraprocesate. În insula Okinawa, de pildă, dieta tradițională este foarte săracă în grăsimi animale, lactate și zahăr rafinat, însă include multe legume, produse din soia (tofu, tempeh, miso și natto, boabe de soia fermentate printr-un procedeu specific) și alte leguminoase. La acestea se adaugă can­tități moderate de pește și alte produse marine, cereale, în special tăieței din hrișcă și grâu (așa-nu­miții tăieței soba), și orez brun, iar băutura de bază este ceaiul verde cu iasomie.

Aşadar, această afecţiune inflamatorie, acneea, pare să fie specifică societății moderne, fiind cauzată de hipersecreția de sebum care devine hrană pentru bacteriile cutanate, în special pentru Cutibacterium acnes. Inflamația locală se datorează activității celulelor imunitare activate de prezența bacteriilor. Semnele inflamației sunt bine cunoscute: roșeață, umflare, durere, cu formarea de comedoane, papule, pustule, chisturi.

Un amestec de trigliceride și acizi grași (57,5%), esteri de ceară (26%), squalenă (12%), colesterol și alți compuși, sebumul este produsul de secreție al glandelor sebacee localizate în dermă, al doilea strat al pielii. Ajuns la suprafața pielii, acesta formează o peliculă cu rol fotoprotector și antimicrobian. Totodată, acesta aduce anti­oxi­danți, cum este vitamina E, iar cercetătorii intuiesc și alte roluri ale sebumului, neînțelese încă.

Perioadele cele mai active ale glandelor sebacee sunt prima săptămână de viață și adolescența, activitatea lor fiind controlată hormonal, în special de testosteron (atât la bărbați, cât și la femei). Asta explică de ce, în apropierea menstru­ației, când crește nivelul de testosteron, femeilor le pot apărea pustule pe față. Un ten gras este programat genetic să producă mai mult sebum, lucru care îl predispune la acnee. Statul la soare pentru uscarea coșurilor nu este o idee tocmai bună, deoarece ra­diațiile UV degradează squalena, iar celulele imunitare vor ataca fragmentele de squalenă tot printr-un proces inflamator.

Zahărul şi grăsimile, risc de acnee

Deși multă vreme s-a crezut că nu există cu adevărat o legătură între alimentație și acnee, studii din ultimii ani arată contrariul. Cele mai multe dintre acestea indică o legătură cu consumul de lapte. Un studiu australian și unul coreean au găsit o legătură cu alimentele cu indice glicemic mare: băuturi răcoritoare, pâine albă, prăjituri, gogoși etc. Un alt studiu, realizat la o universitate din Melbourne, a arătat că o dietă corectă, constând în legume și fructe proaspete, carne slabă, pește, cereale integrale și cu alimentele ultraprocesate reduse la minimum, poate ameliora acneea cu până la 50% în 12 săptămâni.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Paris a concluzionat că zahărul și grăsimile cresc riscul de acnee cu 54%. Tot ei au observat că ciocolata cu lapte crește riscul de acnee cu aproape 30%, în timp ce ciocolata neagră îl scade cu 10%. De asemenea, un consum crescut de semințe de floarea-soarelui ar putea favoriza apariția acneei, lucru explicat prin faptul că acestea au un conținut mare de acizi grași omega-6, care sunt proinflamatori.

Mecanismele biochimice prin care dieta influențează structura și activitatea glandelor sebacee sunt foarte interesante. Astfel, proteinele din lapte și alte proteine de origine animală stimulează ficatul să producă o moleculă numită factor de creștere asemănător insulinei-1, IGF-1. Printre altele, acesta stimulează sinteza de testosteron. La nivel științific, dietele vegane sunt asociate cu cele mai mici niveluri de IGF-1. Totodată, proteinele de origine animală sunt bogate într-un aminoacid numit leucină. Acesta suprastimulează un complex proteic, numit mTORC1, care stimulează producerea de testosteron și afectează producerea de sebum, creșterea celulelor pielii și infla­mația. Mai mult, leucina este chiar o componentă a glandelor sebacee.

Câteva alimente care contribuie la sănătatea pielii sunt avocado, nucile, cartofii dulci, ardeii grași, broccoli, roșiile, produsele din soia, ciocolata neagră, ceaiul verde, strugurii negri.

Igienă alimentară și corporală

Un alt factor important care predispune la apariția coșurilor și la agravarea acneei este simpla atingere a feței. Când ne atingem fața cu mâna, de fapt, noi punem pe piele bacterii și diferite substanțe față de care sistemul imunitar reacționează. Experții de la Harvard estimează că ne atingem fața de 16 ori pe oră!

Desigur, tratarea și prevenirea acneei presupun o disciplină în ce privește igiena. Spălarea feței de două ori pe zi este esențială pentru îndepărtarea celulelor moarte, a excesului de sebum, a bacteriilor și a prafului. Sunt recomandate formule de spălare pe bază de acid salicilic, urmate de aplicarea unui gel sau a unei loțiuni pe bază de benzoil-peroxid, cu acțiune antibacteriană și care deblochează porii. Se pot folosi și produse pe bază de uleiuri esențiale cu activitate antimicrobiană: tea-tree, busuioc, manuka, ienupăr, levănțică, coada-șoricelului.

Cazurile de acnee severă este bine să fie gestionate cu ajutorul medicului dermatolog, care evaluează severitatea afecțiunii și poate prescrie tratamente adecvate, uneori chiar antibiotice. În acest caz, medicamentele trebuie administrate conform recomandării. Pe perioada tratamentului antibiotic, dar și ulterior este necesară administrarea unui probiotic potrivit. Aceasta deoarece antibioticul va afecta microbiomul intestinal și cutanat. Pielea are propriile ei bacterii saprofite, „bune”, fiind colonizată de circa 1.000 de specii responsabile de menținerea statusului hidric și de protecția față de infecții și de alți factori de mediu care o pot agresa.

În plus, 70% din celulele noastre imunitare se află la nivelul intestinului și sunt influențate de bacteriile de acolo; în cazul unei microbiote sănătoase, celulele imunitare sunt stimulate să producă substanțe antiinflamatoare pe care sângele le transportă și la piele. Dezechilibrul bacterian intestinal este întâlnit frecvent la persoanele cu acnee. La începutul anului 2022 a fost publicat un studiu conform căruia aplicarea pe piele a unor tulpini bacteriene poate avea efecte pozitive asupra tenului acneic.

Deși nu este o boală care să reprezinte un pericol fizic pentru viața omului, acneea poate produce tulburări psihologice serioase, mai ales în rândul adolescenților, ducând chiar la izolare socială și depresie. Formele severe de acnee pot produce cicatrici permanente, afectând stima de sine nu doar în perioada adolescenței, ci și ulterior. În acest sens, igiena alimentară și cea corporală pot juca un rol important în prevenirea și tratarea acneei.