Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Castanele comestibile, indicate în probleme circulatorii
Castanul comestibil (Castanea sativa) este originar din sudul Europei și Asia Mică. În România este cultivat în livezi de specialitate, multe dintre ele în județul Maramureș, sau pe marginea drumurilor. Castanul comestibil înflorește în luna iulie, toamna se formează fructele, între trei și șapte, protejate de o manta țepoasă, care se coc în luna octombrie. Castanii pot produce fructe până la 1.000 de ani, sunt cunoscuți pentru rezistența la ger, chiar dacă în primii ani sunt mai sensibili. Nu sunt, însă, rezistenți la secetă și preferă semiumbră.
Castanele au fost o sursă principală de hrană în multe țări: China, Coreea, Japonia și state din jurul Mării Mediterane. Castanele comestibile au fost cultivate timp de mai bine de 6.000 de ani în China și de 3.000 de ani în Europa. Grecii consideră castanele superioare migdalelor, alunelor și nucilor din punct de vedere nutritiv și al beneficiilor aduse sănătății. Castanele sunt bogate în vitaminele C, E, aminoacizi, antioxidanți, calciu, fier, magneziu, mangan, fosfor, zinc, potasiu, vitamine din complexul B (B1, B2, B6). Sunt lipsite de colesterol, gluten și de sodiu. Castanele sunt foarte indicate în tratarea problemelor circulatorii, se folosesc în tratamentul varicelor, în probleme cardiovasculare, împotriva afecțiunilor reumatice, întăresc sistemul imunitar, previn bolile de inimă, sunt tonice pentru sistemul nervos, combat anemia, reduc nivelul colesterolului rău etc. Castanele ajută și la tratarea unor probleme respiratorii, cum ar fi tusea convulsivă, însă repară și găurile microscopice din vasele de sânge și capilare și îmbunătățesc elasticitatea acestora. Castanele se pot consuma sub formă de garnitură, fierte sau coapte, pot fi utilizate și la diferite preparate, creme, budinci, înghețată. Făina de castane poate fi folosită la prepararea pâinii, lipiilor, sosurilor, supelor etc.
Rețete:
Piure de castane
Ingrediente: 500 g castane, 300 ml lapte degresat, o lingură vanilie, 3 linguri ulei de măsline.
Mod de preparare: Se fierb castanele, iar miezul lor se dă prin mașina de tocat nuci, apoi în pasta obținută se adaugă celelalte ingrediente, amestecând bine până ce se omogenizează toată compoziția. Separat se face un sirop din 50 g zahăr, 75 ml apă, 2 lingurițe de rom. Ingredientele se fierb la foc mic până când siropul se îngroașă.
Bomba de castane
Ingrediente: 500 g piure de castane, 150 g zahăr, 150 ml apă, 100 g migdale sau alune de pădure, 200 g + 40 g margarină sau unt, 200 g ciocolată amară.
Mod de preparare: Se pun la foc apa cu zahărul și lăsăm până se topește, după ce se răcește un pic se amestecă cu piureul de castane, se adaugă migdalele sau alunele, apoi se adaugă 100 g ciocolată amăruie topită. Se spumează cele 200 g margarină sau unt, se adaugă în compoziția de castane și se mixează până se omogenizează. Se pune compoziția într-o formă rotundă tapetată cu folie de plastic, apoi se pune la frigider câteva ore. Când este gata, se răstoarnă pe un platou, apoi se topește ciocolata rămasă cu cele 40 g de margarină sau unt și se toarnă glazura peste bombă, se pot pune și alune mărunțite. Se servește cu frișcă.