Consumul de nuci şi seminţe previne apariţia bolilor cronice

Substanțele necesare creșterii și dezvoltării plantelor sunt asigurate de rezervele acumulate în niște structuri speciale ale seminței - cotiledoanele și endospermul. Acestea conferă semințelor deosebitele lor proprietăți hrănitoare pentru animale și om. Substanțele nutritive pe care le acumulează semințele fac parte din toate categoriile, de la acizi grași la proteine, vitamine, minerale și fitonutrienți. Unele semințe acumulează cantități mari de lipide, astfel încât noi le putem presa pentru a obține uleiuri alimentare (și nu numai).

Pe teritoriul țării noastre, uleiul de floarea-soarelui a fost introdus târziu (Cristofor Columb a adus floarea-soarelui în Europa) și nu a constituit niciodată principalul tip de ulei consumat, până în a doua jumătate a secolului 20. În Dobrogea, care a avut legături cu lumea mediteraneeană încă din secolul 14 î.Hr., au ajuns de timpuriu măslinele și uleiul de măsline, iar în regiunea Bucovinei, oloinițele scoteau în primul rând ulei de cânepă, de dovleac și de nuci.

Noi, românii, am cultivat și am întrebuințat cânepa de secole pentru obținerea fibrelor textile, pentru prepararea unor remedii (inclusiv din flori) și pentru semințele foarte hrănitoare. Semințele de cânepă consumate ca atare, adăugate la salate, în paste vegetale (de exemplu în pasta de avocado), presărate pe tartine, peste ouă Benedict ș.a., au un gust plăcut de nuci sau alune și sunt bogate în fibre, proteine, acizi grași mononesaturați (precum cei din uleiul de măsline), minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier, zinc), vitamine (A, B3, B1, B9) și au un raport bun al acizilor grași esențiali omega-3:omega-6 (1:5).

Proteinele din semințele de cânepă conțin toți aminoacizii esențiali, aspect rar întâlnit în rândul alimentelor vegetale. Studii experimentale au arătat că substanțele active din cânepă (canabinoizii) acționează asupra mai multor aparate și sisteme din organismul uman, având inclusiv potențialul de a inhiba creșterea celulelor canceroase încă înainte de formarea unei tumori propriu-zise. Astfel, consumul moderat de semințe de cânepă și de ulei presat la rece ca parte a unui stil de viață sănătos poate preveni dezvoltarea cancerului cerebral, mamar, pulmonar, hepatic, de prostată, de pancreas, al cavității bucale și leucemiei.

Semințele de dovleac sunt foarte hrănitoare, fiind surse de proteine și lipide, în special acizi grași mononesaturați, fibre, multe vitamine (A, E, B3, B5), magneziu, calciu, fier, cupru, mangan. În 30 g de semințe de dovleac se găsesc aproape 9 g de proteine. Fiind sursă de triptofan, pot contribui la îmbunătățirea calității somnului și a stării generale de bine. Oamenii de știință le-au studiat mai în amănunt și au descoperit că, pe lângă multitudinea de proprietăți sanogene (la nivel renal, cardiovascular, osos, metabolic și chiar nervos și psihic - îmbunătățind stările de insomnie și anxietate), semințele de dovleac sunt înzestrate și cu proprietăți anticancerigene. Astfel, studiile au arătat că uleiul din semințe de dovleac poate proteja împotriva cancerului ovarian, de sân și de prostată, capacitate datorată conținutului de flavonoizi și acizi fenolici antioxidanți. Pot fi consumate ca atare, crude sau ușor coapte, adăugate în cerealele de la micul dejun, în aluaturile de biscuiți sau de pâine, în salate, în mâncărurile cu orez sau legume, în omletă, iar uleiul poate fi folosit pentru asezonarea salatelor, dar și în mâncărurile gătite, după oprirea focului.

Nucile sunt bogate în nutrienți diverși, consumate de oameni din cele mai vechi timpuri. Conțin 65% uleiuri (cu un raport omega-3:omega-6 foarte bun, de 4:1), proteine (30 g de nuci conțin aproape 5 g de proteine), glucide (din care jumătate sunt fibre), calciu, fier, cupru, fosfor, mangan, vitaminele B6, B9, antioxi­danți, între care vitamina E (cel mai puternic antioxidant cunoscut) și unii foarte rari, dar cu efecte benefice demonstrate. Astfel, com­poziția chimică a nucilor le transformă în arme potrivite în lupta împotriva bolilor cardiovasculare, nervoase și chiar împotriva cancerului. Studii observaționale au făcut legătura dintre consumul cu regularitate al nucilor și riscul scăzut de cancer de colon și de prostată. Mai mult chiar, studiile de laborator au arătat că nucile inhibă creșterea tumorilor de sân, prostată, colon și rinichi. Pot fi consumate sub formă de gustare, adăugate la salate, în cerealele de la micul dejun, în borcanul de miere și chiar în mâncărurile gătite, de exemplu pe pizza.

Consumul a 60-150 g de oleaginoase (nuci și semințe diverse) pe săptămână scade considerabil riscul de boli cardiovasculare și alte afecțiuni cronice. Din acest motiv, specialiștii de la Harvard ne îndeamnă să consumăm zilnic o porție de semințe și nuci (a câte 20-30 g), alături de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și pește.