Cum prevenim şi combatem astenia de primăvară

La trecerea de la anotimpul de iarnă la cel de primăvară, schimbările unor factori climatici din mediul înconjurător, ai regimului alimentar şi ai ritmului de viaţă provoacă la multe persoane o stare de indispoziţie generală, oboseală inexplicabilă, irascibilitate şi apatie nejustificată, toate definite prin astenia de primăvară. În rubrica de astăzi vom trece în revistă remediile fitoterapeutice recomandate în prevenirea şi combaterea asteniei.

Unele statistici arată că peste 60% dintre locuitorii României sunt afectaţi de astenie, îndeosebi bătrânii şi copiii la pubertate şi adolescenţă, precum şi persoanele anemice şi sensibile care suferă de diferite boli cronice (metabolice, endocrine, infecţioase şi neurologice).

Astenia fizică şi nervoasă apărută la locul de muncă este o stare de oboseală generală care duce la scăderea randamentului în activitatea fizică şi intelectuală, mai ales sub influenţa unor factori externi agresivi (zgomote, aer viciat, variaţii mari de temperatură). Oboseala apare şi în urma unor eforturi excesive şi prelungite care depăşesc posibilităţile de rezistenţă şi de acomodare.

Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnie şi somn agitat, superficial şi cu vise rele, din care persoana astenică se trezeşte dimineaţa foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala accentuată persistă în cursul zilei fără să dispară prin repausul obişnuit.

Terapia naturistă

Cu efecte foarte bune se dovedesc tratamentele cu diferite preparate sub formă de:

- infuzii cu coada şoricelului, busuioc, mentă, lavandă, roiniţă, rozmarin, anghinare, soc, zmeur (frunze), fenicul (fructe), schinduf (pulbere din seminţe);

- infuzie din amestec cu ciuboţica cucului (50 g), flori de lavandă (25 g), conuri de hamei (15 g), herba de sunătoare (10 g) şi rădăcini de valeriană (5 g); se ia o lingură amestec, se opăreşte cu 250 ml apă clocotită, se infuzează 3 minute şi se bea un ceai foarte cald înainte de culcare;

- infuzie din amestec cu flori de tei, sunătoare, cimbrişor, măghiran, şovârv, salvie şi talpa gâştei (în părţi egale) din care se beau două ceaiuri calde între mese şi un ceai la culcare, timp de 3 săptămâni;

- decocturi preparate din flori şi frunze de angelică, coada calului, rădăcini şi frunze de ţelină, fructe de anason, fenicul, măceş şi păducel, conuri de hamei, rădăcini de valeriană, seminţe de năut şi coji uscate de mere;

- decocturi din obligeană (100 g), coada şoricelului (50 g), lavandă (50 g), cătuşe (100 g), ciuboţica cucului (50 g), rozmarin (50 g), pelin (30 g); se iau 50 g amestec la 1 ˝ litru apă, se fierbe până scade la un litru şi se beau trei căni pe zi;

- decoct din amestec cu rozmarin (40 g), roiniţă (40 g), cimbrişor (30 g), isop (20 g), muşeţel (10 g), salvie (10 g); se iau două linguriţe amestec la 250 ml apă clocotită, se fierbe 15 minute şi se beau două căni pe zi;

- tinctură din arnică, echinacea, genţiană, lavandă, obligeană, rozmarin, sunătoare, talpa gâştei şi ovăz nedecorticat, macerate în alcool 700;

- tinctură din amestec de valeriană, păducel şi ienupăr (în părţi egale) din care se iau câte 30 de picături de două ori pe zi;

- vin din frunze uscate de salvie şi rozmarin, frunze proaspete de Aloe şi seminţe de mărar, macerate în vin roşu, cu adaos de miere de salcâm din care se consumă câte 10-20 de picături pentru recăpătarea energiei şi a optimismului de viaţă;

- uleiul de cătină albă, foarte bogat în vitamine, din care se iau câte 10-20 de picături de 3 ori pe zi, pentru recăpătarea energiei şi a optimismului de viaţă ;

- pulbere din flori uscate de arnică, fructe uscate de măceş şi rădăcini de valeriană, cu efecte în astenia nervoasă, nevroze şi avitaminoze.

În tratamente externe se recomandă ca, în fiecare seară, timp de 2-3 săptămâni, să se facă băi calde în care se toarnă infuzii din plante aromatice ale căror principii active pătrund uşor prin piele şi acţionează favorabil prin vasodilataţia periferică provocată de căldura apei de baie; inhalarea de către bolnav a vaporilor de apă cu uleiuri eterice va întregi efectul terapeutic.

Sunt indicate, în diferite combinaţii, flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, herba de salvie, busuioc, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. Aceleaşi efecte favorabile sunt realizate când în apa de baie se toarnă câte 20-30 de picături de uleiuri eterice (lavandă, mentă, muguri de brad sau de pin).

Durata unei băi este de 15-20 de minute, zilnic sau la două zile, în cură de 2-3 săptămâni. Temperatura apei trebuie să fie puţin mai ridicată decât a corpului. După o pauză de o lună-două se poate repeta o nouă cură de băi.

Băile generale sunt restricţionate la bolnavii cu infecţii acute, hipotensiune, hipertensiune, reumatism acut şi afecţiuni cardiace grave.