Cum reacţionăm la situaţiile stresante

Trăim într-un mediu aflat în continuă schimbare şi propria existenţă poate fi definită ca rezultatul interacţiunii permanente cu acest mediu. Este dificil să înlăturăm complet factorii stresanţi nocivi, dar putem să schimbăm modul în care reacţionăm la situaţiile stresante.

Stresul este inevitabil şi reprezintă o parte integrantă a vieţii noastre, reprezentând o provocare reală sau percepută ca reală, la care organismul caută să se adapteze. "Stresant" reprezintă tot ceea ce dezechilibrează balanţa fiziologică a organismul, iar răspunsul la stres reprezintă adaptarea organismului pentru a restabili această balanţă (echilibrul mediului intern).

Există două tipuri de stres, categorisite în funcţie de caracterul benefic sau nociv asupra organismului: eustresul (numit şi stresul cu caracter predominant favorabil) şi distresul (numit şi stresul cu caracter nociv).

Eustresul reprezintă reacţiile la fenomene plăcute (râs, joc, succes, satisfacţie), care asigură rezistenţa organismului şi menţin echilibrul mediului intern.

Distresul presupune apariţia unor reacţii disproporţionate, ca răspuns la factori cu potenţial nociv, reacţii care dezorganizează capacitatea de adaptare a organismului sau ajung la insuficienţa capacităţii de adaptare, ceea ce determină apariţia bolii (un răspuns la stres cu potenţial nociv pentru organism).

În funcţie de durata stresului, acesta poate fi acut sau cronic.

Stresul acut este reacţia în faţa unei ameninţări imediate, cunoscută în mod obişnuit sub denumirea de "răspuns de luptă". Ameninţarea poate fi orice situaţie trăită deja, chiar şi în subconştient sau fals, ca un pericol. Factorii de stres acut includ: zgomotul, aglomeraţia, izolarea, foamea, pericolul, infecţiile, imaginarea unei ameninţări sau amintirea unui eveniment periculos etc. În toate cazurile, odată ce ameninţarea acută a trecut, răspunsul organismului se dezactivează şi nivelul hormonilor de stres revine la normal, această stare fiind numită "răspunsul de relaxare".

Stresul cronic apare ca o luptă continuă, datorită vieţii moderne pe care o ducem. Factorii de stres cronic includ: atmosfera tensionată de la locul de muncă, problemele pe termen lung cu partenerul de viaţă, singurătatea, grijile financiare persistente etc. Stresurile moderate care nu produc efecte lezionale asupra organismului au un efect benefic, antrenând şi stimulând vitalitatea organismului şi rezistenţa la stresuri ulterioare.

Recomandarea medicilor este aceea de a încerca să evaluăm situaţiile stresante pentru a vedea posibilele avantaje şi dezavantaje (atunci când anticipăm care ar putea fi cel mai rău rezultat, vom putea face faţă mai uşor situaţiei). Pentru a reduce efectele stresului cu caracter nociv să încercăm să avem în fiecare zi activităţi plăcute sau interesante (să ne întâlnim cu prietenii, să ne plimbăm, să citim cărţi, să ascultăm muzică).