Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cum să-i protejăm pe astmatici

Cum să-i protejăm pe astmatici

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Sănătate
Un articol de: Oana Nistor - 28 Iul, 2020

Aproximativ un milion de români suferă de astm bronşic, o boală cronică caracterizată prin inflamaţia căilor aeriene ce limitează fluxul de aer care pătrunde şi iese din plămâni. Cum plămânii astmaticilor sunt deja deterioraţi, în perioada pandemică, bolnavii sunt sfătuiţi să evite expunerea la anumiţi factori de risc. „Astmul bronşic poate fi declanşat sau agravat de mai mulţi factori, printre care polenul anumitor plante, un risc «în plin sezon» am putea spune, părul de animale, praful, dar şi infecţiile respiratorii virale”, spune dr. Adina Manuela Alexa, medic specialist pneumoftiziolog.

Persoanele cu boli pre­existente sunt mai expuse la noul coronavirus şi sunt sfătuite să respecte cu rigurozitate igiena mâinilor, distanţarea fizică, să evite zonele aglomerate şi, în general, factorii de risc. Printre afecţiunile incluse în „tabloul” bolilor preexistente se numără şi astmul bronşic, o afecţiune cronică caracterizată prin inflamaţia căilor aeriene (sau tuburile bronşice), ce determină limitarea fluxului de aer, afectând în special expiraţia. Astmaticii trebuie să se protejeze mai mult, întrucât plămânii lor sunt deja deterioraţi, iar riscurile agravării bolii şi slăbirii organismului cresc odată cu expunerea la diverşi factori de mediu ori infecţii virale. De altfel, specialiştii apreciază că infecţiile respiratorii virale sunt cauza principală a crizelor severe de astm. „Astmul bronșic poate fi declanșat și agravat de o varietate de factori precum aeroalergeni din aerul atmosferic, respectiv polenul unor plante, părul de la animalele de companie, infecțiile respiratorii virale, modificările atmosferice, mucegaiul, efortul fizic susținut, precum şi de tratamentul cu betablocante (substanțe utilizate în afecțiunile cardiovasculare). Însă, atenţie mare şi la aditivii alimentari şi la expresiile emoţionale extreme care pot declanşa o criză de astm”, precizează dr. Adina Manuela Alexa, medic specialist pneumoftiziolog la Policlinica „Providenţa” din Iaşi.

Specialistul mai subliniază că anumite medicamente ar putea favoriza apariţia astmului, în special utilizarea aspirinei şi a ibuprofenului la pacienţii cu polipoză nazală sau sinuzită asociată. „Această formă de astm are o evoluție mai severă, cu exacerbări importante”, spune dr. Alexa.

Aproximativ un milion de români suferă de această boală cronică, ce poate periclita viaţa pacientului dacă nu se pune un diagnostic corect şi, mai ales, dacă nu este tratată în mod responsabil, cu respectarea medicaţiei şi a tuturor sfaturilor venite dinspre medicii pneumologi şi alergologi, întrucât anumite alergii, chiar şi cele „de sezon”, nu doar că pot declanşa o criză de astm bronşic, însă pot şi conduce la agravarea bolii cronice.

„Tratamentul recomandat este etapizat în funcție de rezultatul pe care pacientul îl obține în urma examenului spirometric, în funcție de gravitatea simptomatologiei și de volumele pulmonare exprimate. Tratarea tardivă a afecțiunii și depistarea târzie a acesteia duc la agravarea disfuncției respiratorii, la îngreunarea recuperării complete a volumelor respiratorii, chiar dacă tratamentul este corect administrat. De aceea, este esențial să diagnosticăm afecțiunea la timp, să evităm automedicația și, odată stabilit diagnosticul, să menținem tratamentul pe durata de timp ­recomandată de medic”, susţine medicul Adina Alexa.

În general, manifestările caracterizate prin spasmul căilor respiratorii și limitarea fluxului aerian sunt reversibile dacă pacientul își administrează corect tratamentul bronhodilatator și corticoterapic recomandat de medicul curant.

În prezent, nu există o terapie care să vindece această afecțiune, însă boala poate fi ținută sub control prin tratament. Pacientul corect tratat are o viață normală, activă, fără restricții în efectuarea activităților obișnuite și chiar a sportului de performanță.

Astmul alergic este forma cea mai comună, care afectează un număr mare de persoane, însă există şi o formă denumită „astm ocupaţional”, la care sunt expuşi angajaţii din mediile industriale în care au loc degajări de fum, infiltraţii de gaz şi scurgeri de substanţe nocive.

Diagnosticul de astm bronşic se stabileşte în urma examenului fizic al pacientului, a istoricului sănătăţii (cel mai frecvent astmul apare încă din copilărie, iar moştenirea genetică joacă un rol important) şi a testelor de respiraţie. Spirometria este metoda prin care se măsoară cât de bine respiră pacientul, este simplu de făcut şi nu durează mai mult de 15 minute. 

Recomandări pentru astmatici

Comisia de Specialitate Alergologie și Imunologie Clinică din cadrul Ministerului Sănătăţii a remis o serie de recomandări importante pentru pacienții cu alergii respiratorii şi cu astm bronşic în timpul pandemiei de COVID-19. Astfel, se recomandă menținerea distanței sociale, practicarea unei igiene optime respiratorii, a mâinilor și a feței, precum şi „menținerea măsurilor de profilaxie pentru reducerea expunerii la aeroalergene de interior și exterior sensibilizante, agenți poluanți, inclusiv fum de țigară, ca factori de risc pentru exacerbări”.

Totodată, „pacienților diagnosti­cați cu astm (adulți și copii) li se recomandă să nu își oprească me­di­cația din proprie inițiativă, inclusiv corticosteroizii inhalatori sau orali, fără a consulta un medic, iar administrarea medicației să fie realizată conform recomandărilor medicului curant”. În cazul agravării simptomelor specifice astmului, pacienţii vor continua planul terapeutic în timp ce vor lua legătura imediat cu medicul curant pentru stabilirea celui mai eficient tratament.

Cele mai frecvente simptome astmatice

  • Tusea, în special noaptea, la efort sau după un episod de râs intens
  • Senzaţia de sufocare (dispnee)
  • Senzaţia de strângere a pieptului
  • Șuierat în plămâni (wheezing)

Măsuri pentru astmatici recomandate de Societatea Română de Pneumologie

  • Camera de dormit a astmaticului ar trebui să fie austeră şi curată; să nu aibă praf sau lucruri care ţin praful (covoare, biblioteci, perdele); să se aspire praful (de către altcineva decât bolnavul), inclusiv de pe pereţi; perna, plapuma şi salteaua trebuie să fie din materiale sintetice (nu lână sau puf).
  • Trebuie evitate plantele de apartament, mai ales cele cu flori, dar şi cele care întreţin mucegai pe pământ sau ghiveci (violetele de Parma par să fie printre cele mai alergizante plante).
  • Peştii din acvariu pot face rău indirect, prin purecii cu care sunt hrăniţi, care pot fi inhalaţi când sunt presăraţi deasupra apei.
  • Părul de animale (pisici, câini) poate agrava simptomele astmului.
Citeşte mai multe despre:   astm bronsic