Cum să ne păstrăm mintea sănătoasă

Atât adulţii, cât şi vârstnicii trebuie să respecte o alimentaţie echilibrată, fără carenţe sau excese, pentru păstrarea unui sistem imunitar optim şi pentru evitarea unor boli grave, inclusiv la nivel cerebral.

Pentru menţinerea unei balanţe ideale între sănătatea corpului şi sănătatea minţii este necesar a fi adoptat un nou stil de viaţă, cât mai atent controlat şi supravegheat, atât de propria persoană, cât şi de cei apropiaţi (familie, prieteni). Astfel se realizează un echilibru şi o armonie între procesele fizice şi cele psihice din organism.
Adoptarea alimentaţiei echilibrate trebuie să ţină seamă că, dintre toate componentele corpului, creierul uman este cel mai mare „gurmand”, solicitând o mare cantitate de energie calorică.

În dieta zilnică este necesar ca dimineaţa să existe un mic dejun echilibrat, bogat în fibre şi în proteine pentru menţinerea performanţelor intelectuale la nivel optim. Este total greşit regimul alimentar adoptat de multe persoane care înlocuiesc micul dejun cu o simplă cafea, însoţită de o ţigară.

Se recomandă consumul de produse lactate cu cereale integrale, la care se poate adăuga un ou, cu valoare calorică de 70 kcal, bogat în proteine, aminoacizi esenţiali, vitamine şi minerale, al cărui gălbenuş este foarte util la îmbunătăţirea memoriei prin conţinutul în coline. Se pot adăuga alimente bogate în acizi graşi Omega-3 (nuci, seminţe de in, dovleac, susan, chia sau floarea-soarelui) şi fructe proaspete (mere, pere, cireşe, portocale, banane, struguri, căpşuni, afine etc.), cu efecte de îmbunătăţire a funcţiilor neurale.

La masa de prânz să nu lipsească o supă sau ciorbă (de legume sau pasăre), pâine intermediară sau graham (bogate în fibre alimentare), peşte, rasol de pasăre, mâncare cu fasole verde, mazăre, cartofi, brânzeturi şi nelipsita salată de crudităţi din legume frunzoase (broccoli, spanac, salată verde, pătrunjel, varză roşie) şi rădăcinoase (morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridichi, ceapă, usturoi, ghimbir). Exemplul popoarelor mediteraneene ne arată necesitatea ca aceste salate să fie preparate cu ulei extravirgin de măsline. Fiind bogate în vitamine naturale, carotenoizi, enzime, antocianidine, oligoelemente şi antioxidanţi, aceste legume au rol esenţial în distrugerea radicalilor liberi, acei declanşatori ai multor afecţiuni grave şi ajută la buna funcţionare a creierului, întărirea capacităţii mintale şi a creativităţii, sinteza neurotransmiţătorilor şi prevenirea surmenajului intelectual.

Nutriţioniştii francezi recomandă consumul săptămânal de peşte, măsline, tomate, fructe oleaginoase şi ulei de peşte oceanic, bogat în acizi graşi Omega-3, care stimulează funcţiile mentale, mai ales la persoane în vârstă, reducând procesul de degenerescenţă neurală şi prelungind capacitatea de gândire.

La desert sunt indicate fructe sărace în zahăr, struguri roşii sau un pahar cu vin roşu care, prin conţinutul bogat în resveratrol, optimizează funcţiile creierului, stimulează fluxul sanguin spre creier, reduc incidenţa afecţiunilor psihice şi neurologice şi încetinesc procesul de îmbătrânire.

Seara să nu lipsească iaurtul natur, bogat în bacterii lactice (Lactobacilus acidophilus, Bifidobacterium etc.), cu roluri esenţiale în digestie, stimularea producerii unor agenţi neurochimici (serotonină, dopamină) şi înlăturarea stărilor de stres, anxietate şi depresie.

Ca suplimente nutritive sunt recomandate uleiul de cocos şi acidul alfa-lipoic cu proprietăţi antioxidante, eficiente în prevenirea demenţei, ciocolata nea­gră cu 70% cacao şi, mai ales, vitamina D liposolubilă, cu efecte de protejare a neuronilor, evitând inflamaţiile la nivelul creierului şi instalarea unor boli grave (pierderea memoriei, Parkinson, scleroza în plăci şi Alzheimer).

O atenţie deosebită trebuie acordată hidratării organismului şi creierului, folosind circa 2 litri apă/zi, care asigură o bună alimentare a neuronilor cu nutrienţi şi sânge oxigenat.

Importanţă mare se acordă restricţiilor calorice, inclusiv posturilor scurte (o zi-două pe săptămână), care contribuie la arderea grăsimilor din organism, transformate în combustibilul energetic necesar creierului.

Se exclud din alimentaţie carnea de porc, grăsimile animale, pâinea albă, cerealele bogate în gluten, margarina, zahărul alb şi produsele zaharoase rafinate, băuturile carbogazoase, excesul de cafea şi, mai ales, băuturile alcoolice tari care reduc numărul de neuroni din hipotalamus şi slăbesc mitocondriile din creier.