Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dieta versus cura de slăbire

Dieta versus cura de slăbire

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Elena Blănaru - 30 Ianuarie 2023

Înțelegerea noțiunii de dietă s-a pervertit mult în ultimul timp. ­Zicem dietă și ne gândim la un regim alimentar, adoptat temporar pentru atingerea unui scop, estetic sau fiziologic. În realitate însă, cura este cea care se pretează la o astfel de definiție, cura fiind un mijloc de tratare sau ­gestionare a unei afecțiuni. Dieta sau regimul constituie o componentă a stilului de viață, care ne este proprie și, dacă nu definitivă, cel puțin se întinde pe o perioadă mare de timp. 

Prin dietă înțelegem alegerea, mai mult sau mai puțin conștientă, a alimentelor pe care le consumăm, dar și a celor pe care le evităm. Fiind o componentă a stilului de viață, dieta se adaugă la obiceiurile zilnice pe care le avem - orele de somn, timpul de rugăciune, activitatea fizică, lecturile, plimbările, relațiile cu familia, cu prietenii, colegii și chiar cu străinii, muzica pe care o preferăm, modul în care ne raportăm la natură, la viață etc. De partea cealaltă se află curele de slăbire, cel mai adesea sărace în anumite categorii de nutrienți, conducând la deficite într-un organism deja carențat din cauza unei alimentații monotone și dezechilibrate. Așa încât am putea ilustra plastic o cură de slăbire drept o bătaie cu biciul aplicată unui cal subnutrit înhămat la o căruță arhiplină.

În societatea tradițională din trecut, elementele stilului de viață amintit mai sus nu erau văzute separat, ci alcătuiau rutina zilnică ori sezonieră a oamenilor și, cel mai adesea, reprezentau o moște­nire familială, dar și comunitară. Acest lucru se întâmplă și în prezent, numai că acum această moș­te­nire este, de multe ori, una nefastă, mai ales în ceea ce pri­vește comportamentele sociale și, nu în ultimul rând, alimentare. Copiii, și azi, ca și în trecut, copiază ideile și comportamentele adulților din preajmă: părinți, bunici, unchi, învățători, profesori, antrenori. Însă, copiii de azi au în plus personaje de desene animate și de film, artiști ai muzicii comerciale etc., care le modelează, vrând-nevrând, comportamentele și atitudinile. În ­desene animate și filme, personajele mănâncă burgeri și teancuri uriașe de clătite americane, gogoși cu ciocolată, pizza cu salam, înghe­țată din cutia de 1 kilogram, refuzând legumele, ridiculizând fasolea etc.

Creșterea în greutate dincolo de limitele sănătoase se datorează supraconsumului și lipsei de mișcare. Un dezechilibru minor, dar persistent poate duce, în timp, la supraponderalitate și chiar la obezitate. Iar curele de slăbire cel mai adesea produc dezechilibre, ceea ce explică foarte simplu bine-cunoscutul efect yo-yo. Un organism lipsit câteva săptămâni de nutrienții care ar fi fost furnizați de alimentele interzise de cură „cedează” în cele din urmă și dă buzna în frigider. Kilogramele pierdute din pricina mal­nutriției prin înfometare vor fi câștigate rapid, de data asta prin­tr-o malnutriție prin exces. Acest lucru este valabil și pentru copii, și pentru adulți. Sunt de impor­tanță majoră alegerea unor modele potrivite și deprinderea timpurie a unor obiceiuri bune privind ali­mentația, activitatea fizică, rela­țiile. O fetiță a cărei mamă/ soră/ bunică practică frecvent cure de slăbire, având o atitudine de blamare a unor alimente sau a altora, are riscuri mari de a deveni o adolescentă și o tânără cu tulburări de ali­men­tație.

Nu există perioade în care suntem la dietă și perioade în care nu: suntem tot timpul la dietă. Diferită este componența acesteia și calitatea ei, beneficiile pe care le aduce organismului sau, dimpotrivă, efectele negative asupra lui. O dietă adecvată nevoilor fiziologice și psihologice asigură și o stare bună de sănătate, și o greutate optimă, întrucât furnizează energia, nutrienții, fibrele și fitochimicalele de care organismul are nevoie. Pentru a-și menține silueta, unele persoane sar peste mese, limitându-se la câteva alimente - un sand­viș, o banană, un suc „zero zahăr”. Pe termen lung, o astfel de ali­mentație conduce la carențe majore, determinând pierderi osoase, căderea părului, disfuncții cognitive și de memorie, dismenoree la femei ș.a.

Or, o alimentație sanogenă pre­întâmpină dezechilibrele care stau la baza dezvoltării diferitelor afec­țiuni cronice cu care se luptă lumea modernă și, prin urmare, previne necesitatea urmării unei cure în adevăratul sens al cuvântului. De aceea, este extrem de important să înțelegem corect rolul nutriției în viața noastră. Nu întâmplător, în școală, prima lecție de anatomie este despre sistemul digestiv. Digestia este procesul prin care aducem în organism, în celulele și țesuturile noastre, elementele din care acestea sunt formate și cu ajutorul cărora funcțio­năm: mâncăm, respirăm - nutri­enții și toxinele sunt transportate de sânge, unele pentru a hrăni celulele, altele pentru a fi eliminate din corp - interacționăm cu mediul, luptăm cu boala și, în cele din urmă, învingem, ne vindecăm, și, desigur, procreăm.

Citeşte mai multe despre:   nutriție