Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Dieta versus cura de slăbire
Înțelegerea noțiunii de dietă s-a pervertit mult în ultimul timp. Zicem dietă și ne gândim la un regim alimentar, adoptat temporar pentru atingerea unui scop, estetic sau fiziologic. În realitate însă, cura este cea care se pretează la o astfel de definiție, cura fiind un mijloc de tratare sau gestionare a unei afecțiuni. Dieta sau regimul constituie o componentă a stilului de viață, care ne este proprie și, dacă nu definitivă, cel puțin se întinde pe o perioadă mare de timp.
Prin dietă înțelegem alegerea, mai mult sau mai puțin conștientă, a alimentelor pe care le consumăm, dar și a celor pe care le evităm. Fiind o componentă a stilului de viață, dieta se adaugă la obiceiurile zilnice pe care le avem - orele de somn, timpul de rugăciune, activitatea fizică, lecturile, plimbările, relațiile cu familia, cu prietenii, colegii și chiar cu străinii, muzica pe care o preferăm, modul în care ne raportăm la natură, la viață etc. De partea cealaltă se află curele de slăbire, cel mai adesea sărace în anumite categorii de nutrienți, conducând la deficite într-un organism deja carențat din cauza unei alimentații monotone și dezechilibrate. Așa încât am putea ilustra plastic o cură de slăbire drept o bătaie cu biciul aplicată unui cal subnutrit înhămat la o căruță arhiplină.
În societatea tradițională din trecut, elementele stilului de viață amintit mai sus nu erau văzute separat, ci alcătuiau rutina zilnică ori sezonieră a oamenilor și, cel mai adesea, reprezentau o moștenire familială, dar și comunitară. Acest lucru se întâmplă și în prezent, numai că acum această moștenire este, de multe ori, una nefastă, mai ales în ceea ce privește comportamentele sociale și, nu în ultimul rând, alimentare. Copiii, și azi, ca și în trecut, copiază ideile și comportamentele adulților din preajmă: părinți, bunici, unchi, învățători, profesori, antrenori. Însă, copiii de azi au în plus personaje de desene animate și de film, artiști ai muzicii comerciale etc., care le modelează, vrând-nevrând, comportamentele și atitudinile. În desene animate și filme, personajele mănâncă burgeri și teancuri uriașe de clătite americane, gogoși cu ciocolată, pizza cu salam, înghețată din cutia de 1 kilogram, refuzând legumele, ridiculizând fasolea etc.
Creșterea în greutate dincolo de limitele sănătoase se datorează supraconsumului și lipsei de mișcare. Un dezechilibru minor, dar persistent poate duce, în timp, la supraponderalitate și chiar la obezitate. Iar curele de slăbire cel mai adesea produc dezechilibre, ceea ce explică foarte simplu bine-cunoscutul efect yo-yo. Un organism lipsit câteva săptămâni de nutrienții care ar fi fost furnizați de alimentele interzise de cură „cedează” în cele din urmă și dă buzna în frigider. Kilogramele pierdute din pricina malnutriției prin înfometare vor fi câștigate rapid, de data asta printr-o malnutriție prin exces. Acest lucru este valabil și pentru copii, și pentru adulți. Sunt de importanță majoră alegerea unor modele potrivite și deprinderea timpurie a unor obiceiuri bune privind alimentația, activitatea fizică, relațiile. O fetiță a cărei mamă/ soră/ bunică practică frecvent cure de slăbire, având o atitudine de blamare a unor alimente sau a altora, are riscuri mari de a deveni o adolescentă și o tânără cu tulburări de alimentație.
Nu există perioade în care suntem la dietă și perioade în care nu: suntem tot timpul la dietă. Diferită este componența acesteia și calitatea ei, beneficiile pe care le aduce organismului sau, dimpotrivă, efectele negative asupra lui. O dietă adecvată nevoilor fiziologice și psihologice asigură și o stare bună de sănătate, și o greutate optimă, întrucât furnizează energia, nutrienții, fibrele și fitochimicalele de care organismul are nevoie. Pentru a-și menține silueta, unele persoane sar peste mese, limitându-se la câteva alimente - un sandviș, o banană, un suc „zero zahăr”. Pe termen lung, o astfel de alimentație conduce la carențe majore, determinând pierderi osoase, căderea părului, disfuncții cognitive și de memorie, dismenoree la femei ș.a.
Or, o alimentație sanogenă preîntâmpină dezechilibrele care stau la baza dezvoltării diferitelor afecțiuni cronice cu care se luptă lumea modernă și, prin urmare, previne necesitatea urmării unei cure în adevăratul sens al cuvântului. De aceea, este extrem de important să înțelegem corect rolul nutriției în viața noastră. Nu întâmplător, în școală, prima lecție de anatomie este despre sistemul digestiv. Digestia este procesul prin care aducem în organism, în celulele și țesuturile noastre, elementele din care acestea sunt formate și cu ajutorul cărora funcționăm: mâncăm, respirăm - nutrienții și toxinele sunt transportate de sânge, unele pentru a hrăni celulele, altele pentru a fi eliminate din corp - interacționăm cu mediul, luptăm cu boala și, în cele din urmă, învingem, ne vindecăm, și, desigur, procreăm.