Fitoterapia şi asteniile de primăvară

▲ La ieşirea din iarnă, din cauza alimentaţiei în care predomină carnea, dar şi a consumului insuficient de vitamine şi minerale, multe persoane mai sensibile şi anemice manifestă o stare generală anormală, cu semne de astenie fizică şi nervoasă în grade diferite ▲ Vă prezentăm astăzi remediile naturiste necesare în tratarea acestei stări ▲

Pe lângă avitaminoze, în declanşarea asteniilor de primăvară mai intervin unii factori interni, cum ar fi complexul de boli infecţioase cronice, hepatobiliare, intoxicaţii ale sângelui, parazitoze, boli neurologice şi diverse afecţiuni canceroase. Ca factori externi agresivi, cu rol în declanşarea asteniei, pot fi menţionaţi: şocurile mari de temperatură, la trecerea de la iarnă la primăvară, suprasolicitările nervoase la început de sezon, aerul viciat din locuinţe insuficient aerisite în timpul iernii, lumina redusă din case, poluarea din mediul de viaţă şi de activitate, precum şi eforturile fizice sau intelectuale la nivele care depăşesc posibilităţile individuale de rezistenţă şi de acomodare.

Primele semne de astenie

Simptomele caracteristice asteniei sunt: insomnia şi somnul agitat, superficial şi cu vise rele, din care persoana astenică se trezeşte dimineaţa foarte devreme, mai obosită decât la culcare. Oboseala accentuată persistă în cursul zilei, fără să dispară prin repausul obişnuit. Mulţi elevi, studenţi şi adulţi care muncesc zilnic resimt o stare generală de slăbiciune, moleşeală, reducerea capacităţii de concentrare şi o stare permanentă de somnolenţă, adormind cu capul pe masă. Treptat, apar dureri de cap, aproape zilnic, cu localizări occipitale şi frontale, mai accentuate dimineaţa. Bolnavul prezintă stări de nervozitate, irascibilitate, nelinişte, tulburări psihice cu senzaţie de frică (anxietate), depresie psihică acută, apatie, slăbirea memoriei, reacţii de melancolie şi, uneori, tremurături ale membrelor şi capului. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizică, o sfârşeală a forţelor proprii şi reducerea aproape totală a capacităţii de muncă.

Astenia de primăvară se accentuează la persoanele care au trecut prin anumite evenimente negative în perioada anterioară, precum şi la persoanele cu o viaţă dezordonată, fără obiective concrete în activitatea zilnică şi fără respectarea unui anumit raport între orele de muncă şi cele destinate odihnei. Starea astenică se acutizează la cei ce trăiesc într-o atmosferă încordată în familie sau la locul de muncă, cu certuri, reproşuri şi invinuiri, uneori gratuite. În această situaţie, bolnavul apelează, adesea, la un consum exagerat de tutun, alcool, cafea şi somnifere, care agravează stările astenice.

Recomandări din terapia naturistă

Cel mai simplu tratament de primăvară constă din consumul zilnic a 8-12 tije crude de la florile de păpădie (Taraxacum officinale), care asigură o bună protecţie împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare. Se poate folosi şi tinctura din rădăcini de păpădie (15-20 de picături de 2-3 ori pe zi, diluate în 100 ml apă), care este un aromatic-amar, cu efecte revigorante.

Cu efecte foarte bune este indicat un amestec din flori de tei, herba de sunătoare, cimbrişor, măghiran, şovârv, salvie şi talpa gâştei, din care se prepară o infuzie, consumând zilnic câte două ceaiuri calde între mese şi unul la culcare, timp de 3 săptămâni. Acţiuni recunoscute au şi infuziile din frunze de anghinare, mentă, roiniţă, busuioc, soc, mur, zmeur, coacăz negru şi decocturi din fructe de anason, fenicul, măceşe, păducel, coji uscate de mere, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei.

În paralel, se vor lua câte 30 de picături, de două ori pe zi, din tinctură de valeriană, ienupăr şi păducel, în părţi egale, sirop de cătină şi bitter suedez.

În fiecare seară, timp de 15-20 zile, se recomandă băi calde, în care se toarnă infuzii sau uleiuri eterice din flori de lavandă, iasomie, trandafir şi tei, frunze de roiniţă, mentă, muşcată, herba de busuioc, salvie, cimbru de cultură şi rădăcini de obligeană. La ieşirea din baie, are efecte bune un masaj cu uleiuri esenţiale din plante aromatice, mai ales la nivelul tâmplelor şi pe coloană.

Regimul alimentar

O atenţie deosebită se va acorda alimentaţiei complete, care să contracareze carenţele frecvente în vitaminele B, C, D, E, în acizi graşi (linolenic) şi în unii aminoacizi esenţiali, care participă la sinteza proteinelor din corp. Se va apela la efectele benefice ale salatelor de crudităţi (urzici, spanac, pătrunjel, varză, ceapă, usturoi), cunoscute ca excelente vitaminizante şi mineralizante. Se recomandă creşterea consumului de lactate (lapte, iaurt), a sucurilor de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie, ridichi negre), de grâu germinat, seminţe de dovleac, in şi susan, nuci, pâine integrală, ulei de soia, supe din fulgi de ovăz, îndulcite cu miere de albine şi boabe de ienupăr amestecate cu propolis şi polen. De asemenea, se vor consuma multe fructe proaspete (200-300 g pe zi), luate în fiecare dimineaţă, mai ales grepfrut, portocale, lămâi, struguri, afine, coacăze negre, fragi şi cătină albă. O reţetă combinată cu sucuri de legume şi fructe, valoroase pentru proprietăţile tonice, vitaminice şi răcoritoare constă din: 2-3 morcovi, o lămâie, o portocală, 3-4 mere, 10 g drojdie de bere şi o lingură miere de albine, care se consumă pe tot parcursul zilei. Efecte deosebit de bune are şi vinul tonic, obţinut din amestecul de siropuri din afine, coacăze negre şi cătină albă, la care se adaugă tinctură de genţiană în 500 ml de vin roşu.

Plimbări zilnice împotriva asteniei

Regimul de viaţă va fi atent controlat în fiecare zi printr-un program ordonat de odihnă şi mese la ore fixe, somn în încăperi bine aerisite şi gimnastică respiratorie, efectuată dimineaţa, cu fereastra deschisă. În cursul zilei se vor face plimbări în aer liber, eventual pe bicicletă sau desculţ, prin iarbă cu rouă. Sunt indicate activităţi sportive uşoare şi, acolo unde este posibil, munci fizice cu responsabilităţi personale (lucrări într-o grădină de legume, întreţinerea florilor în sere, câmp sau balcon, creşterea păsărilor de curte şi a animalelor mici-iepuri, miei, viţei). Implicările zilnice în decoraţiuni interioare, pictură după natură şi muzică vor putea fi preocupări tămăduitoare.

Astenia poate declanşa depresia psihică

În unele cazuri, astenia de primăvară se manifestă şi prin alte dereglări ale sistemului nervos, cum ar fi: depresia psihică, anxietatea, insomnii cronice, pierderea parţială a memoriei. Toate aceste manifestări vor fi tratate cu maximă atenţie de către membrii familiei, fără a le considera boli incurabile, ci doar stări vremelnice de disconfort psihic şi fizic.

Depresia psihică a devenit o afecţiune tot mai frecventă, atât la bărbaţi cât şi la femei, indiferent de vârstă. Se manifestă printr-o deprimare şi tristeţe exagerată, cu scăderea tonusului general şi pierderea orientării pentru activităţile viitoare. De cele mai multe ori, apare ca o reacţie la o situaţie dramatică trăită în familie sau în societate (decesul unei persoane apropiate, divorţul, detenţia, conflicte dure sau evenimente în care nu se întrevăd şanse de rezolvare). În unele cazuri, depresia poate avea şi cauze fiziologice, aşa cum ar fi anunţul unei boli cronice, considerată nevindecabilă, care ar impune chiar o izolare a celui în cauză de restul societăţii (SIDA, cancere, TBC, hepatite virale). În acest stres psiho-moral apare sentimentul inutilităţii pentru prezent şi viitor, iar pacientul îşi va ascunde gândurile, fie din teamă, fie din pudoare.

Terapia depresiei

Tratamentul fitoterapeutic pleacă de la ideea că depresia este perfect vindecabilă şi că persoanele respective vor putea reveni la starea normală, fără riscul reapariţiei afecţiunii. În primul rând, va trebui să fie vindecat organul afectat de vreo boală cronicizată (col uterin, colon, plămân, ficat), ştiind că există o strânsă interdependenţă între boală şi starea psiho-morală. Astfel, în cazul hepatitelor cronicizate, se vor consuma ceaiuri hepatoprotectoare (cu anghinare, gălbenele, armurariu, cicoare, mentă, roiniţă, păpădie), respectând şi un repaus de 30 de minute după mese. În intervalul dintre mese se recomandă tincturi de sunătoare (câte 3-8 picături de 5 ori pe zi, timp de 4 zile), în alternanţă cu tinctura de valeriană (următoarele 4 zile) şi tinctura de Gingko biloba (alte 4 zile). La consumul ceaiurilor medicinale este indicată o anumită ordonare:

- dimineaţa: infuzie dintr-un amestec de coada şoricelului, măceşe, păpădie, anghinare şi rostopască;

- la amiază: infuzie din păducel, urzică albă, gălbenele, armurariu, sunătoare şi roiniţă;

- seara: infuzie cu flori de tei şi de soc, mentă, cicoare şi conuri de hamei, completată cu tinctură de ienupăr şi valeriană.

Alimentaţia recomandată

Regimul alimentar în caz de depresie psihică, se va axa pe cure de 1-2 săptămâni cu consum de legume şi fructe care au efecte tonice (morcov, ţelină, spanac, pătrunjel, caise, coacăze), apoi cele cu efecte sedative (varză, mere, cireşe) şi fructe cu efecte stimulatoare ale funcţiilor hepatice (vişine, pepene verde, struguri).

Este indicat ca două zile pe săptămână să se ţină un regim alimentar de cruţare. O preocupare permanentă va fi legată de îmbunătăţirea aportului de vitamine (C şi E), care menţin flexibilitatea vasculară şi o bună irigare a creierului, precum şi stimularea eliberării hormonilor antistres. Se preferă ca cele două vitamine să aibă provenienţă naturală şi nu sintetică: vitamina C din urzică, suc de sfeclă roşie şi marmeladă de măceşe, iar vitamina E din germeni de grâu şi ulei de soia.

Plimbări în natură şi activităţi în aer liber

Regimul de viaţă la persoanele aflate în depresie psihică impune măsuri de revigorare a vitalităţii: exerciţii de respiraţie (de două ori pe zi timp de 2-3 minute), plimbări în natură şi activităţi zilnice în aer curat (eventual la munte) şi cu preocupări bine precizate în gospodărie. Bolnavul va avea responsabilitatea unor lucrări pe măsură, pe care să le efectueze cu interes şi plăcere. Seara se vor face băi calde cu ace de conifere (de două ori pe săptămână), cu efecte reconfortante. Prin discuţii, se va insufla ideea că există multe persoane cu necazuri şi suferinţe mult mai mari, pe care însuşi pacientul ar putea să le ajute în mod direct. Pe această cale vor fi îndepărtate gândurile sumbre asupra persoanei proprii, care nu se va mai considera o fiinţă nenorocită de soartă.

Toate aceste măsuri vor asigura fortificarea sistemului nervos central şi restabilirea încrederii că în scurt timp se va putea relua o viaţă normală în familie şi în societate.