Fructe de toamnă cu proprietăţi antioxidante şi anticancerigene

Nimic nu se compară cu bucuria pe care ne-o insuflă un peisaj de toamnă. Varietatea culorilor este terapeutică pentru minte și suflet. În aceeași măsură, terape­utice pentru întregul organism sunt roadele toamnei, începând cu cel mai comun fruct, mărul. Dieta umană furnizează peste 25.000 de substanțe bioactive ce pot influența numeroasele proce­se corelate cu apariția și progresia a variate boli. Cele mai multe astfel de substanțe benefice se găsesc în alimentele de origine vegetală, adică în plante, iar toamna are o ofertă bogată în acest sens.

Între cele mai uimitoare efecte ale acestor molecule provenite din plante, numite fitonutrienți, se numără protecția antioxidantă, legată de longevitate, de repararea ADN-ului.

Revenind, însă, la cel mai popular fruct, mărul, ştim că în lume există peste 7.500 de varietăți de mere (alte estimări urcă chiar şi până la 30.000), dar numai 20-30 dintre acestea sunt consumate pe scară largă. Între cele mai iubite de europeni soiuri se numără merele Golden, Ionatan și Roșu delicios sau așa-numitele mere „bot de iepure”.

Pe lângă binecunoscuta vitamină C, merele sunt și surse foarte bune de flavonoide, precum quercetina, epicatechinele și cianidinele, și de carotenoide, ca beta-criptoxanthina. Aceasta din urmă este cunoscută pentru efectele sale anticancerigene și de reducere a riscurilor de boli degenerative, precum Alzheimer și Parkinson. Quercetina exercită și ea o sumedenie de efecte pozitive asupra organismului, de la protecție antioxidantă la reducerea infla­ma­ției, controlul glicemiei și al tensiunii arteriale, ameliorarea depresiei, activitate antibacteriană și antivirală.

Între cele mai grozave fructe ale toamnei se numără și merișoarele. Cu un conținut impresionant de antioxidanți, sucul de merișoare este un remediu eficient pentru ameliorarea simptomelor produse de infecțiile de tract urinar. De asemenea, extractul de merișoare poate ajuta la prevenirea reinfectării, iar unele studii îl arată ca un potențial adjuvant în tratamentul ulcerului provocat de Helicobacter pylori. La pacienții cu diabet zaharat de tip 2, extractul de merișoare poate ajuta la reducerea nivelului de LDL-colesterol.

Multe dintre efectele benefice ale merișoarelor se datorează compu­șilor fenolici pe care le conțin, com­puși pe care planta îi produce pentru a se proteja de radiațiile UV și de patogeni. Numeroase cercetări le demonstrează efectele protectoare față de cancere, boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune, boli alergice, precum astmul, și infecții.

Uleiul de merișoare este utilizat și ca ingredient în produsele cosmetice, fiind bogat în vitaminele A, C și E, cu proprietăți antioxidante. Vitamina C este și un element-cheie în procesul de sinteză al colagenului și, împreună cu acidul salicilic din compoziția uleiului de merișoare, previne hiperpigmentarea, formarea pustulelor și a comedoanelor și conferă luminozitate pielii. Acizii grași omega-3 și omega-6 ameliorează simptomele eczemei.

Un alt fruct cu care ne bucură toamna este strugurele. Cultivați probabil prima dată în regiunea Armeniei de astăzi, strugurii, ca și me­rele, se găsesc într-o varietate de soiuri (peste 10.000), deși numai 10 dintre acestea sunt consumate pe scară largă. Bogați în compuși fenolici, dar și în alte molecule bioactive precum flavonolii, consumul de struguri, îndeosebi de struguri negri, poate reduce riscul de boli car­diovasculare prin inhibarea formării trombilor, creșterea elastici­tății pereților vaselor de sânge, reglarea tensiunii arteriale. Efectele cardioprotectoare se datorează și conținutului de potasiu și unui compus fenolic deosebit, resveratrolul, care se găsește cu precădere în pielițele boabelor de struguri negri.

Mesele de toamnă sunt parfumate și de pere, pe care marele poet Homer le numea „darurile zeilor”. La nivel mondial se estimează că se cultivă peste 5.000 de varietăți. Din punctul de vedere al calităților nutriționale, perele se numără între fructele cu capacitate antioxidantă ridicată. Sunt și surse bune de fibre, o pară de dimensiune medie conține circa 6 g de fibre, adică aproximativ 20% din necesarul zilnic. Una dintre fibrele importante este pectina, un compus solubil care în contact cu apa se transformă într-un gel ce facilitează tranzitul și ameliorează constipația.

Pe lângă fibre, perele furnizează folat, vitamina C, cupru, potasiu și alte elemente esențiale în cantități mai mici. Perele verzui conțin luteină și zeaxantină, doi compuși cu efecte benefice asupra ochilor și vederii. De altfel, perele fac parte din medicina tradițională a mai multor popoare. Coreenii le folosesc în scop curativ de circa 2.300 de ani, chinezii de aproape 2.000 de ani, iar evreii de peste 1.000 de ani. În medicina tradițională chineză, de pildă, perele erau recomandate pentru tratarea febrei, tusei, dispneei, constipației, arsurilor și a altor condiții. Într-adevăr, studiile recente au identificat numeroși com­puși, precum acid cafeic, chlorogenic și malaxinic, arbutina, tripterpenoide ș.a., care, prin diferite mecanisme, reduc inflamația și riscurile de obezitate, de cancer, diabet și steatoză hepatică și protejează neuronii, vasele de sânge, pielea.