Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Hrișca ajută la stabilizarea tensiunii arteriale
Hrișca (denumirea științifică Fagopyrum esculentum) este o specie de plantă ierboasă, cu flori, din familia Ploygonaceae, înrudită cu rubarba, măcrișul, ștevia creață și pirul. Se pare că provine din Asia, mai exact din China, iar primele atestări sunt datate din anul 6000 î.Hr. A fost răspândită după anul 2600 î.Hr. de către mongoli și turci în Europa Orientală, în Rusia, Republica Moldova, Polonia și Ucraina. Deși este cunoscută și în România, nu se bucură de prea mare popularitate, fiind utilizată cu preponderență în zona Bucovinei și Moldovei.
Mulți consideră hrișca o cereală, în realitate însă face parte din categoria pseudocerealelor. Hrișca este o sursă excelentă de cupru, magneziu, mangan, zinc, fier, potasiu, seleniu, calciu, vitaminele E, B1, B2, B3, B5, acizi grași etc. Semințele de hrișcă nu conțin gluten, deci pot fi consumate și de cei cu intoleranță la acesta. Rutinul, un bioflavonoid prezent în hrișcă, întărește capilarele și vasele sangvine, inhibă hemoragiile, reduce presiunea sangvină și crește circulația către mâini și picioare. Rutinul este, de asemenea, un antidot la efectele razelor Roentgen și a altor forme de radiație.
Hrișca ajută, totodată, la stabilizarea tensiunii arteriale, previne apariția și împiedică evoluția ischemiei cardiace și a tromboflebitei, contribuie la curățarea ficatului și a bilei de toxine, este un tonic hepatic și un aliat contra litiazei biliare, contribuie la sănătatea oaselor, părului, unghiilor, scade presiunea arterială și colesterolul, ajută la eliminarea excesului de apă din corp, ține glicemia sub control, protejează celulele de degradare și îmbătrânire prematură, ajută la funcționarea sistemului digestiv. De asemenea, sprijină efortul de reducere a kilogramelor în plus, îmbunătățește memoria și capacitatea de concentrare, contribuie la reducerea riscului de a face numeroase forme de cancer (colorectal, gastric, esofagian).
Hrișca se poate consuma sub diverse forme: gătită, adăugată în diverse mâncăruri, deserturi sau sub formă de făină.
Rețete:
Supă de hrișcă
Ingrediente: 1 cană de hrișcă, 1 ceapă, 1 morcov, 5-6 ciuperci champignon, 2 linguri de ulei de măsline, 2-3 roșii bine coapte, 1 lingură de pătrunjel, 3 fire de leuștean, 2 litri de apă, 3 căței de usturoi și sare neiodată.
Mod de preparare: se spală hrișca și se pune la hidratat în apă rece, peste noapte, se pun 3 căni de apă la 1 cană de hrișcă. Într-o tigaie se pun 2 linguri de ulei de măsline, 2 linguri de apă, ceapa tocată, morcovul tocat, ciupercile tăiate cubulețe și se călesc la foc mic, peste 10 minute se adaugă roșiile tăiate cubulețe și usturoiul zdrobit, se pune capacul și se mai lasă să fiarbă 5 minute la foc mic. Separat, se pun 2 litri de apă într-o oală, se pune hrișca, se dă un clocot, apoi se adaugă legumele, se mai lasă la fiert 5-10 minute, se potrivește de sare, apoi se adaugă leușteanul și pătrunjelul tocat.
Salată de hrișcă
Ingrediente: 200 g hrișcă, 150 g păstăi verzi, 1 ardei gras galben, 1 ceapă, 1 legătură pătrunjel, sare cu ierburi aromate.
Mod de preparare: se pune hrișca la hidratat 4 ore, se fierb păstăile, se scurge apa, apoi se lasă la răcit. Se toacă ceapa, ardeiul gras și pătrunjelul, apoi se amestecă cu hrișca, uleiul de măsline și sare cu ierburi aromate.