Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Igiena dinților începe din copilărie
Familiarizarea copilului cu regulile de igienă orală creează condițiile pentru o dantură sănătoasă la vârsta maturității. Părinții ar trebui să-i ducă pe cei mici la dentist cel puțin o dată la șase luni pentru a ține sub control eventualele probleme dentare, dar și pentru a-i obișnui cu aceste vizite de rutină la stomatolog.
Statisticile arată că jumătate dintre copii nu respectă normele de igienă orală, iar preocuparea românilor, în general, pentru sănătatea dinților a scăzut îngrijorător. Prima vizită cu copilul la dentist o putem face încă de la apariția primului dinte, pentru a-l acomoda pe cel mic cu vizitele la stomatolog și a-i forma astfel o rutină sănătoasă, ne sfătuiește dr. Ramona Hlandan, medic specialist pedodont.
Traumatismele dentare sunt printre cele mai grave afecțiuni cu care se pot confrunta cei mici, de la simpla fractură a dintelui, cu sau fără afectarea nervului, până la ieșirea completă a dintelui din alveolă și, implicit, pierderea lui. O altă afecțiune gravă este abcesul dentar, o complicație a cariei care alarmează părinții din cauza apariției durerii și umflăturii în dreptul dintelui.
Caria reprezintă una dintre cele mai comune afecțiuni dentare care apare la copii, însă amânarea tratării ei va genera costuri de până la trei ori mai mari, iar durata intervențiilor necesare poate crește de până la patru ori. Responsabile pentru apariția cariilor sunt igiena orală necorespunzătoare, alimentația neadecvată și lipsa controlului stomatologic periodic. Controalele periodice la dentist nu doar previn apariția cariilor, ci şi permit intervenţia în cazul cariilor în stadii incipiente, eliminând astfel riscul de apariție a complicațiilor.
În cazul sugarilor și al copiilor cu vârsta până în doi ani care folosesc suzeta, aceasta nu ar trebui să aibă efecte nocive asupra dezvoltării aparatului dento-maxilar. Cu toate acestea, folosirea suzetei pentru perioade lungi de timp sau de către copiii mai mari de trei ani poate avea repercusiuni negative.
Atunci când copilul folosește prea mult suzeta, pot să apară modificări în poziția dinților, cu o înclinare accentuată spre exterior. De asemenea, se pot produce chiar și modificări ale formei arcadelor dentare. Este bine ca suzeta să nu fie utilizată permanent, ci doar în anumite momente, dacă este nevoie pentru a-l liniști pe cel mic. Dacă bebelușul adoarme cu suzeta în gură, părinții ar trebui să o scoată la un moment dat, pentru ca perioada de timp în care este utilizată să nu fie atât de lungă. După vârsta de trei ani ar trebui, însă, eliminată complet utilizarea suzetei, recomandă dr. Ramona Hlandan, citată de revista „Viața Medicală”. Suptul degetului este un obicei și mai nociv decât folosirea suzetei, putând provoca modificări accentuate la nivelul maxilarelor.
În cazul sugarilor, igiena orală se face cu ajutorul unui tifon îmbibat cu ser fiziologic și înfășurat pe degetul mamei, cu care gingiile celui mic vor fi șterse după fiecare alăptare. După apariția primului dinte se trece la utilizarea periuțelor de tip degetar, iar ulterior, se va trece la o periuță de dinți adaptată vârstei celui mic, împreună cu o pastă de dinți, de asemenea, potrivită vârstei. Un lucru important de reținut este faptul că cei mici nu trebuie lăsați să se spele singuri, deoarece nu au îndemânarea necesară. Uneori este nevoie de o verificare din partea părintelui cu privire la corectitudinea periajului, chiar până la vârsta de 7-8 ani. (I. M.)