Infecția cu noul coronavirus la copii

Numărul copiilor infectați cu noul coronavirus creşte, potrivit datelor oficiale, care indică mai mult de 16 mii de preșcolari și elevi confirmați cu COVID-19 de la începutul noului an școlar. Numărul celor spitalizați depășește 450, iar 35 dintre ei sunt la terapie intensivă. La ce simptome trebuie să fie atenţi părinţii.

Medicii pediatri au explicat, în cadrul unei dezbateri organizate de „Salvați Copiii”, simptomele la care trebuie să fie atenți părinții și ce categorie de copii are riscul cel mai ridicat de a face complicații. „Manifestările care trebuie observate sunt diverse. Cele clasice respiratorii și, în primul, temperatura crescută, elementul care ar trebui să facă baza triajului inclusiv în școli. Este primul semn prin care corpul reacționează la o infecție virală”, a explicat medicul Mihai Gafencu, de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara. 

În afară de afectarea respiratorie, cei care s-au adresat serviciului de urgență au acuzat probleme digestive - vărsături, boala diareică. Acestea pot să aibă aspecte un pic modificate în cazul adolescenților și al copiilor mai mari care dezvoltă sindromul pediatric inflamator multisistemic (PIMS) asociat infecției cu noul coronavirus, inclusiv cu manifestări în sfera cardiologică. Pentru părinți, de reținut ca simptome sunt temperatura modificată, starea generală alterată, dublată de probleme respiratorii și digestive.

Infecția COVID-19 la copil evoluează rareori cu forme grave de boală, a spus Mihai Craiu, medic primar pediatrie la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC). Conform datelor Academiei Americane de Pediatrie, doar 2% dintre cei infectați ajung să aibă nevoie de asistență spitalicească, iar datele din România nu sunt nici ele foarte departe. De ce? Pentru că un copil, în lupta contra virusului SARS-CoV2, folosește imunitatea naturală, de aceea are mult mai puțin sindrom inflamator în partea a doua bolii.

La copii, problemele legate de COVID sunt mai degrabă în viitor, când pot dezvolta sindromul pediatric inflamator multisistemic PIMS sau sindromul post-acut long COVID, a continuat Mihai Craiu. După datele celui mai recent studiu din SUA, acest sindrom poate să apară la 1 caz din 1.000 și, din păcate, la 1% din aceste cazuri foarte grave se poate ajunge la deces. Datele din SUA arată că cei mai mulți pacienți cu PIMS au vârste între 5 și 15 ani. 

Teoretic, însă, riscul cel mai mare de complicații tardive îl au adolescenții, iar cei cu risc de mortalitate imediată sunt fie sugarii, fie adolescenții cu sindrom inflamator multisistemic. „Bună parte din adolescenții care evoluează sever sunt extrem de voinici, ca să nu zic obezi, și în trendul observat atât de colegii din Timișoara, cât și din studiul nostru de la INSMC ne putem aștepta ca cei care au eventual și diabet să evolueze cel mai rău; iar dintre copiii mici, cazurile cele mai grave sunt la cei care au comorbidități non-respiratorii”, a punctat medicul Mihai Craiu.

Prezent la aceeași dezbatere, medicul Alexandru Ulici, managerul Spitalului de Pediatrie „Grigore Alexandrescu” din București, a confirmat că spitalele de pediatrie se confruntă cu situații grave la sugari cu COVID. El este însă de părere că evoluția copiilor infectați din România ar putea fi diferită față de SUA și țările vest-europene. „Într-un fel este hrănit un copil în SUA și Europa de Vest și într-un fel la noi. Ne confruntăm cu copii care vin la 14 ani prima oară la un consult medical”, spune Alexandru Ulici. Este important ca părinții să observe din timp simp­tomele care pot indica la copiii lor infecția cu noul coronavirus și să ia legătura cu medicul pentru a începe cât mai repede tratamentul. (I. M.)