„Lăsaţi copiii să-şi facă temele cu muzică!”

Neurochirurgul Bogdan Iliescu ne îndeamnă să-i lăsăm pe copii să asculte muzică şi atunci când îşi fac temele, pentru că muzica nu doar relaxează, ci le dezvoltă acestora creativitatea, le îmbunătăţeşte memoria şi îi ajută să se concentreze. În conferinţa susţinută, recent, la Iaşi, în cadrul celei de-a cincea manifestări a „Săptămânii creierului”, neurochirurgul a prezentat beneficiile muzicii asupra creierului, cu accent pe muzicoterapie. 

Copiii, tinerii, cadrele didactice, dar și vizitatorii curioşi au avut ocazia, la acest simpozion, să descopere cel puţin o parte din mecanismele de funcţionare ale creierului uman. Manifestarea cu caracter științific „Săptămâna creierului” a fost organizată de Cercul Studenţesc de Neurochirurgie şi Asociaţia Creierului Iaşi, sub atenta îndrumare a neurochirurgului Bogdan Iliescu. La ediţia din acest an, a cincea, au fost organizate ateliere diverse care nu doar i-au distrat pe copii, ci le-au stârnit şi interesul pentru acest organ pe cât de complex şi misterios, pe atât de atractiv. 

Evenimentul a fost deschis de lansarea cărţii „Secolul creierului. Premiile Nobel în neuroştiinţe”, la redactarea căreia au lucrat mai bine de un an studenţi care fac parte din Cercul Studenţesc de Neurochirurgie, coordonaţi de asist. univ. dr. Bogdan Iliescu, doctor în ştiinţe medicale şi medic specialist neurochirurgie la Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Nicolae Oblu”, Iaşi. De asemenea, conferinţele organizate au fost în tendinţele realităţilor sociale şi şcolare: „Cum relaţionăm cu un coleg care suferă de autism?”, „Bullying - Cum procedăm?”. 

La conferinţa de final, „Creierul şi muzica”, neurochirurgul Bogdan Iliescu a explicat publicului modul cum reacţionează şi interacţionează creierul la „auzul” muzicii, în special al celei clasice, enumerând, totodată, numeroasele beneficii pe care le resimt cei care audiază ­tipul de muzică ce le face plăcere. În cadrul evenimentului a interpretat la pian Mario Lucaci, elev în clasa a VII-a la Colegiul de Arte „O. Băncilă”, câştigătorul a numeroase premii naţionale şi internaţionale. 

Muzica este parte din noi încă din viaţa intrauterină, toţi avem un ritm propriu, iar dacă ritmul sincronizează emoţiile cu funcţiile vitale, melodia este cea care stimulează raţionamentul creativ. Însă „luate” împreună, melodia şi ritmul deschid canalele senzoriale care vor conduce la un creier mai „viu” şi mai capabil. „Emisfera dreaptă se activează când asculţi melodii cu timbre şi înălţimi diferite, însă se activează şi în urma unor improvizaţii, a «cântatului după ureche». Prin comparaţie, emisfera stângă se activează când citeşti muzica înţelegând notaţia muzicală, se activează aceeaşi parte care este implicată în gândirea matematică analitică”, a explicat dr. Iliescu.

În mod particular, muzica clasică îmbunătăţeşte memoria de scurtă şi de lungă durată, permite creierului să se concentreze mai uşor şi să asimileze mai multă informaţie, iar învăţarea poate creşte de până la 5 ori. „De aceea, copiii trebuie lăsaţi să-şi facă temele cu muzică”, a spus neurochirurgul. 

Muzica nu este „vinovată” doar de crearea unei stări de bine, de îndepărtare a stresului cotidian, studiile derulate de-a lungul anilor de specialişti subliniind că muzica - şi, în mod particular, cea clasică - poate fi un adjuvant foarte eficient în tratarea unor boli. „Terapia ritmică a îmbunătăţit funcţia cognitivă la bătrâni, crescând vascularizaţia cerebrală. Un studiu complex în anii ’90 (efectul Mozart) a arătat că muzica complexă îmbunătăţeşte performanţa în raţionamentul spaţio-temporal şi memoria de scurtă durată. De asemenea, ştim foarte bine că un copil autist întâmpină mari probleme să îşi lege şireturile, însă cu ajutorul muzicii poate să îşi atingă mai repede acest scop, pentru că vorbim aici de coordonare şi ritm. Un alt studiu a arătat că muzica poate avea acelaşi efect asupra undelor cerebrale ca şi medicamentele pentru ADD (deficit de atenţie), ceea ce este extraordinar”, a precizat dr. Bogdan Iliescu. În acelaşi timp, pentru că ajunge direct la emoţii, muzica face minuni şi în terapiile copiilor cu sindrom Down, starea lor de spirit schimbându-se brusc la auzul unei melodii, le captează atenţia şi se bucură sau chiar plâng de fericire. 

În decursul unei zile simţim nevoia să ne relaxăm şi recurgem la diverse activităţi care ne fac plăcere; unii facem sport, citim o carte sau ascultăm muzică. Tot specialiştii au scos în evidenţă faptul că în timpul unei audiţii se secretă mai multă serotonină, acel „hormon al fericirii”, cum a fost el denumit. Însă ce e fericirea? Maria, o studentă voluntară la „Săptămâna creierului”, i-a „luminat” pe copiii şi tinerii care erau ochi şi urechi la prezentarea sa: „Nu există o definiţie a fericirii. Fericirea este cu şi despre noi, e despre faptul că vedem lumina zilei în fiecare dimineaţă, vedem răsăritul, vedem apusul de soare, avem familia aproape, facem ce ne place. La asta ar trebui să reflectăm puţin, la faptul că avem mâini, picioare, ochi etc. Pentru asta trebuie să fim recunoscători şi asta să ne facă fericiţi”.