Obezitatea, o vulnerabilitate în timp de pandemie

Kilogramele în plus dăunează sănătății. Devenită în ultimii ani una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale societății moderne, obezitatea este asociată cu multe alte boli cronice. În contextul pandemiei de COVID-19, medicii au observat că noul coronavirus ,,profită” de această vulnerabilitate provenită din surplusul de greutate. Astfel, obezitatea crește riscul de a fi infectat cu SARS-CoV-2 şi probabilitatea de a face o formă mai gravă a bolii. 

Statistic, aproape trei sferturi din cei spitalizați cu forme grave de COVID-19 prezintă și un grad ridicat de obezitate. Există și temeri că vaccinurile anti-COVID-19 ar putea avea o eficiență mai scăzută în cazul persoanelor cu obezitate.

Mai multe studii efectuate de la începutul pandemiei au confirmat faptul că hipertensiunea, diabetul și bolile coronariene sunt cele mai frecvente comorbidități identificate la pacienții cu forme foarte grave ale infecției cu SARS-CoV-2. Un prim semnal de alarmă asupra efectelor devastatoare ale obezității în contextul pandemiei a fost tras chiar de o publicație dedicată, denumită „Obesity”, în aprilie anul trecut. Alte două studii independente, care au inclus circa 10.000 de persoane, au confirmat faptul că pacienții COVID-19 care au și obezitate prezintă un risc mai mare de deces între a treia săptămână și a șasea săptămână de boală, în comparație cu pacienții cu greutate normală. La o concluzie similară a ajuns și un studiu efectuat în septembrie 2020, fiind observată o rată mai mare a cazurilor cu obezitate în rândul pacien­ților aflați în stare critică și care au avut nevoie să fie intubați.

Se confirmă astfel, dacă mai era nevoie, faptul că obezitatea reprezintă un factor de risc major pentru sănătate şi că atrage numeroase alte boli. Mai mult de 230 de diagnostice, inclusiv 13 tipuri de cancer, sunt asociate obezității. Totodată, obezitatea scade cu până la 8 ani speranța de viață a unei persoane, susţine dr. Cate Varney, medic specializat în boli de nutriție, într-un articol publicat de LiveScience.com. 
Dacă un pacient cu obezitate este infectat cu noul coronavirus, riscul devine și mai mare, iar dr. Cate Varney vine cu explicații. În primul rând, excesul de țesut adipos presează plămânii, îngreunând respi­ra­ția.

Se ajunge astfel la sindromul de hipoventilație specific obezității, care implică o scădere a cantității de oxigen din sânge. Pe de altă parte, excesul de țesut adipos secretă el însuși anumite celule care între­țin inflamația țesuturilor la pacien­ții cu obezitate. Confruntat cu o stare permanentă de infla­ma­ție, chiar și la un nivel scăzut, sistemul imu­nitar declanșează procesul de eliberare a citokinelor, esen­țiale în lupta organismului împotriva agen­ților patogeni. În cazul pacien­ților COVID-19 care au și obezitate, când infla­mația între­ți­nută de excesul de țesut adipos se suprapune cu inflamația produsă de noul coronavirus, riscul este ca organismul să producă dispro­­porționat citokine, ceea ce duce la decompensarea organelor vitale și la deces, potrivit medicului american Cate Varney.

În plus, cronicizarea inflamației poate duce la ceea ce specialiştii numesc disfuncție endotelială: vasele de sânge se îngustează sau chiar se pot înfunda, scăzând astfel nivelul de oxigen din sânge. De asemenea, țesutul adipos în exces poate însemna și un nivel mai crescut al unei enzime-cheie de care noul coronavirus se folosește pentru a infecta celulele - Enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2).

Altfel spus, cu cât o persoană are mai mult țesut adipos, cu atât îi este mai ușor noului coronavirus să invadeze organismul și să provoace o formă mai gravă a bolii. (I. M.)